Un sondaj realizate de către INSCOP Research şi Verifield, în parteneriat cu Centrul de Cercetare în Comunicare şi Inovare Socială (CoRe), arată că principalul motiv invocat de către români pentru a nu se vaccina îl reprezintă teama de posibile reacţii adverse. Studiul mai arată şi profilul românului antivaccinist care nu crede în pandemie, acesta fiind caracterizat de persoane fără venituri, din mediul rural şi cu studii primare.
Principalele motive invocate de cei care nu intenţionează să se vaccineze sunt: teama de posibile reacţii adverse (30.9% invocă acest lucru drept principalul motiv pentru care nu sunt de acord să se vaccineze), neîncrederea în eficienţa vaccinului (26.8%) şi informaţiile insuficiente despre vaccinarea anti COVID 19 (14.7%). 12.7% îşi justifică refuzul de a se vaccina prin faptul că nu cred că virusul Covid-19 există, iar 5.8% menţionează că sunt împotriva vaccinurilor, în general. 8.2% invocă alt motiv. Procentul non-răspunsurilor este 0.9%. Teama de reacţii adverse este invocată mai ales de: femei, persoane peste 30 de ani, cei cu un nivel de educaţie mai scăzut, cei cu un venit între 1000 şi 2000 lei.
Neîncrederea în eficienţa vaccinului este menţionată cu precădere de către: bărbaţi, tineri, gulere albastre, locuitorii din Bucureşti sau din urbanul mare. Doar o cincime din cei 39,4% care nu doresc să se vaccineze indică motive teoretic implacabile (nu cred că virusul există sau se opun vaccinării în genere). Cea mai mare parte a celor care nu doresc să se vaccineze indică drept motivaţie aspecte care sunt în curs de evidenţiere: absenţa aproape totală a reacţiilor adverse, eficienţa vaccinării etc.
Studiu a mai prezentat şi o sumarizare a profilului românului care nu crede în pandemie sau care nu intenţionează să se vaccineze. „Ca o sumarizare: să luăm în calcul următoarele patru afirmaţii: 1) «pandemia este o minciună» 2) «beneficiile vaccinării NU sunt mai mari decât riscurile» 3) «NU intenţionez să mă vaccinez contra COVID-19»; 4) «Nimic n-ar putea să-mi mărească încrederea în vaccinurile anti-COVID-19».
Persoanele care împărtăşesc una sau mai multe din aceste percepţii aparţin în special unor categorii defavorizate din punct de vedere socio-economic, acestea – după cum s-a văzut în SUA – suferind disproporţionat din punct de vedere medical din cauza pandemiei. În cazul României, este vorba despre persoane fără venituri, din mediul rural şi cu studii primare, adică tocmai persoanele care datorită accesului limitat la îngrijire medicală constantă şi datorită nivelului scăzut de trai au o situaţie medicală generală mai proastă decât restul populaţiei. Mai mult, în cazul agravării stării de sănătate în urma infectării cu COVID-19, prin comparaţie cu românii din mediul urban aceştia ar avea dificultăţi în a obţine rapid îngrijire medicală.
Un aspect pozitiv, care atenuează în bună parte impactul acestei situaţii, este că acest pachet de percepţii este prezent într-o foarte mică măsură în rândul celor mai vârstnici dintre români – adică cei mai vulnerabili – şi prezent într-o mai mare măsură în rândul tinerilor (a căror vulnerabilitate la COVID-19 este mai redusă).
65.8% dintre cei chestionaţi declară că nu s-au vaccinat niciodată în ultimii cinci ani împotriva vreunei boli. 12.7% afirmă că s-au vaccinat o singură dată în ultimii cinci ani, 7.8% de două-trei ori, 12.7% în fiecare an din ultimii cinci, iar 0.5% mai des. Nu ştiu sau nu răspund la această întrebare 0.6%.
În opinia a 54.8% dintre români, vaccinarea în masă a populaţiei României împotriva COVID-19 va opri epidemia de coronavirus. 33.7% sunt de părerea contrară, iar 11.5% nu ştiu sau nu răspund”, potrivit sondajului.