Primarul Cătălin Cherecheș a fost condamnat la închisoare pentru 5 ani, din care va executa 4 ani și 4 luni. E oficial, e decizia dată de Curtea de Apel Cluj în acest dosar, care nu face altceva decât să confirme condamnarea dată inițial de Tribunalul Cluj, cu singura modificare că adaugă un an la pedeapsa complementară de a nu mai putea fi ales ca primar al Băii Mari în următorii cinci ani după ispășirea pedepsei închisorii cu executare.
„Curtea constată că prima instanţa a pronunţat soluţia de condamnare a inculpatului Cherecheş Cătălin, stabilind existenţa infracţiunii şi vinovăţia inculpatului cu prezentarea raţionamentului judiciar urmat, cu evocarea tuturor probelor şi realizând o analiză coroborată a pieselor probatorii ale cauzei. Prima instanţă a stabilit în mod judicios că, în speţă, nu este cazul limitării forţei probante a declaraţiei martorului Şpan Cristian, acesta neavând niciuna dintre calităţile prevăzute de art. 103 alin. 3 C.proc.pen., iar credibilitatea afirmaţiilor acestui martor a fost determinată prin raportare la alte mijloace de probă ale cauzei, privite ca obiective. La fel, înregistrările convorbirilor ambientale realizate de martorul denunţător Şpan Cristian reprezintă mijloace de probă, iar la acest moment autenticitatea acestora nu poate fi negată, motiv pentru care nici cu privire la acestea nu se impune a se reduce valoarea probatorie în sensul solicitat de apărare.
La fel ca prima instanţă, avem în vedere că aceste înregistrări se află la dosarul cauzei, iar conţinutul acestora a fost evocat în cuprinsul sentinţei apelate. De altfel, primul judecător şi-a întemeiat în întregime concluziile prin raportare directă la conţinutul acestor înregistrări (audiate nemijlocit de acesta). Acest judecător nu a ţinut seama de conţinutul proceselor-verbale de redare întocmite de organele de
urmărire penală, deşi, aşa cum s-a arătat deja, acestea nu puteau fi ignorate, întrucât reprezintă mijloace de probă, nefiind afectate de vreun caz de nulitate. Curtea, efectuând un examen propriu asupra acestor mijloace de probă, constată că unele neconcordanţe dintre conţinutul proceselor-verbale de redare şi conţinutul înregistrărilor propriu-zise pot fi rezonabil explicate de tehnica de tehnoredactare. Oricum, unele erori materiale din procesele-verbale de redare nu pot afecta valabilitatea mijloacelor de probă constând în înregistrările convorbirilor ambientale, pe care, de altfel, aşa cum s-a arătat deja, şi-a întemeiat convingerea primul judecător.
Contrar argumentaţiei apărării, în sentinţa apelată s-a făcut referire expresă la unele pasaje din aceste conversaţii, cu redarea acestora întocmai de judecătorul cauzei după ce acesta însuşi a trecut la ascultarea nemijlocită a înregistrărilor ambientale realizate de martorul Şpan Cristian. Faptul că nu s-a mai procedat la audierea tuturor acestor înregistrări în şedinţă publică nu poate pune sub semnul întrebării constatările personale ale judecătorului cauzei pe baza contactului nemijlocit al acestuia cu probele şi mijloacele de probă ale cauzei. Lipsa redării acestor înregistrări audio este consecinţa manifestării de voinţă a inculpatului însuşi, care a arătat în mod expres că nu doreşte ca aceste fişiere audio să fie redate în şedinţă publică. De altfel, o atare cerere nu a fost formulată nici în faţa instanţei de apel. Acelaşi inculpat a arătat că nu contestă identitatea vocii din aceste înregistrări şi care i-a fost atribuită de organele de urmărire penală. De altfel, martorii audiaţi Şpan Cristian, Bala Liviu Ioan, Florescu Claudiu, Pop Carmen Ecaterina, Mureşan Lia Augustina, Nicolae Mircea şi Rusu Adriana Ioana au confirmat integral participarea la discuţiile înregistrate, precum şi conţinutul înregistrărilor audio prezentate.
Astfel fiind, Curtea reţine că, în împrejurile cauzei, este de neprimit susţinerea inculpatului Cherecheş Cătălin, prin intermediul apărătorilor săi aleşi, potrivit căreia organele judiciare au procedat deliberat la inserarea în cuprinsul proceselor-verbale ale unor pasaje nereale şi atribuite discuţiilor purtate de inculpat cu martorul denunţător Şpan Cristian sau că hotărârea s-a bazat pe unele unele discuţii care nu au fost purtate în realitate. Aşa cum s-a constatat deja, prima instanţă a realizat analiza probelor furnizate de însuşi conţinutul înregistrărilor conversaţiilor ambientale care se află pe suport optic la dosarul cauzei. De asemenea, Curtea reaminteşte că utilizarea prezumţiilor judiciare simple nu este oprită magistratului atât timp cât acestea au la baze probe obiective, care permit instanţei formarea unui raţionament deductiv / inductiv. Curtea reţine că prima instanţă a dat o corectă interpretare materialului probator administrat, fiind
evaluată puterea probatorie a fiecărui mijloc de probă şi realizată o temeinică, vastă şi aprofundată coroborare a probelor care au puterea de a susţine dincolo de orice îndoiala rezonabilă existenţa faptelor ilicite şi care servesc ca temei al pronunţării soluţiei de condamnare.
Mai exact, prima instanță a efectuat o riguroasă evaluare și a dat o corectă interpretare materialului probator administrat în cauză, iar piesele probatorii ale cauzei confirmă dincolo de orice îndoială rezonabilă că inculpatul este autorul infracţiunii de corupţie reținute în sarcina sa.
Se constată că prima instanță a evaluat puterea probatorie a fiecărui mijloc de probă, cu evocarea pe larg a conținutului probelor pe care și-a fundamentat soluția adoptată. Curtea își însușește analiza probelor efectuată la instanța de fond, reținând suplimentar următoarele considerente: Argumentele centrale ale apărării se subsumează ideii că, în lipsa declarației de recunoaștere integrală sau parţială a faptelor emanând de la inculpat, celelalte mijloace de probă administrate în cauză nu furnizează suficiente probe certe de vinovăție, motiv pentru care s-ar impune valorificarea principiului in dubio pro reo (orice îndoială în formarea convingerii judecătorului trebuie să profite inculpatului cu prilejul soluției adoptate). În esență, s-a susținut că, în speță, nu există probe directe care să ateste săvârşirea de către inculpat a infracţiunii de luare de mită, invocându-se că probatoriul administrat în cauză nu poate conduce la răsturnarea prezumţiei de nevinovăţie. Strâns legat de această chestiune, apărarea a susţinut constant că martorul Şpan Cristian nu este unul credibil, iar declaraţiile sale sunt afectate de un grad ridicat de subiectivism şi nu pot fi privire ca esenţiale sau decisive pentru pronunţarea soluţiei de condamnare în lipsa unor alte probe certe de vinovăţie.
Contrar susţinerilor apărării, Curtea constată că, în realitate, prima instanţă, deşi a reţinut ca fiind decisive declaraţiile martorului denunţător, a avut în vedere că acestea nu sunt singulare în ansamblul materialului probator, fiind susţinute de alte piese probatorii ale cauzei, obiective. Prima instanţă nu a acordat o valoare probatorie absolută acestor declaraţii ale martorului Şpan Cristian. Din chiar cuprinsul sentinţei apelate rezultă fără echivoc valoarea probantă pe care instanţa de fond a atribuit-o acestor mijloace de probă, în deplin acord cu prevederile art. 103 alin. 1 C.proc.pen. Existenţa infracţiunii şi vinovăţia inculpatului a fost extrasă de primul judecător din analiza întregului material probator al cauzei, cu trimitere la toate probele evaluate şi a justificat de o manieră logică concluzia necesităţii excluderii din planul probatoriu a unor mijloace de probă (cu referire directă la declaraţiile inculpatului şi ale unor martori audiaţi), afectate de subiectivism şi realizate pro causa. Judecătorul de la prima instanţă a explicat de ce este necesară înlăturarea forţei probante sau limitarea acestei valori în cazul declaraţiilor date de unii martori, făcându-se referire la calitatea acestor persoane şi la legăturile de prietenie, colaborare, subordonare cu inculpatul Cherecheş Cătălin (situaţia martorilor Bodea Ioan, Deac Vasile, Bancoş Alexandrina Sonia Nicoleta, Somay Anamaria, Velea Flaviu Vlad, Tocaciu Mircea Florin, Corui Vasile, Baban Vasile Cătălin, Deac Vasile, Dăncuş Ioan Doru, Baltă Ioan, Sabou-Hruban Antonela Meda, Tepei Alexandru, Bala Liviu Ioan). Mai mult, la evaluarea forţei probante a acestor mijloace de probă, instanţa a menţionat în mod expres în cuprinsul sentinţei apelate că ele nu se coroborează cu celelalte probe ale cauzei, văzute ca obiective, fiind preferate în cadrul examenului efectuat legal de instanţă potrivit art. 103 C.proc.pen.
Din această perspectivă, este eronată susţinerea apărării potrivit căreia instanţa era datoare să acorde o valoare probatorie sporită probelor şi mijloacelor de probă indicate ca relevante de apărare. Aşa cum s-a arătat deja, înfăptuirea actului de justiţie este de atributul exclusiv al instanţelor judecătoreşti, care sunt abilitate în virtutea legii să delibereze şi să adopte actul final al judecăţii pe baza liberei aprecieri a probelor, conform propriei convingeri, într-un mod transparent, cu redarea silogismului logico-judiciar care, în speţă de faţă, este unul coerent. Instanţa fondului a răspuns argumentelor centrale ale apărării pe linia probelor relevante ale cauzei, pentru elucidarea şi lămurirea sub toate aspectele a faptelor esenţiale ce formează obiectul acuzelor penale aduse inculpatului prin actul de trimitere în
judecată.
Prin prezenta, Curtea nu va efectua un examen scriptic distinct asupra probelor, decât în măsura în care este necesar pentru a decela argumentele şi apărările furnizate de inculpatul Cherecheş Cătălin în faţa instanţei de control judiciar pentru susţinerea căii de atac promovate. În urma devoluţiunii integrale efectuate şi pe baza analizei nemijlocite a tuturor probelor şi mijloacelor de probă ale cauzei, Curtea reţine sintetic următoarea stare de fapt, cu referire la probele esenţiale ale cauzei care au puterea de a contura, dincolo de orice îndoială rezonabilă, comiterea de către inculpatul Cherecheş Cătălin a infracţiunii de luare de mită, cu conţinutul reţinut şi de prima instanţă, astfel:
Începând cu anul 2013, între inculpatul Cherecheş Cătălin, primar al Municipiului Baia Mare, şi martorul Şpan Cristian s-au stabilit relaţii de colaborare, de subordonare, cel din urmă acţionând ca un prepus al celui dintâi, relaţii în virtutea cărora martorul a acceptat să fie desemnat legal în conducerea unor entităţi juridice (trust de presă – SC Emaramureş Media SRL şi club de fotbal – Asociaţia Club
Sportiv Fotbal Club Municipal Baia Mare) de pe raza mun. Baia Mare, controlate în fapt de inculpat, acţionând sub îndrumarea acestuia, în schimbul obţinerii unor avantaje financiare de către martor. În ceea ce priveşte persoana inculpatului, se reţine că, deşi acesta avea calitatea de primar al mun. Baia Mare, s-a angrenat în activitatea unor persoane juridice (trust de presă şi club de fotbal) pentru a obţine un capital de imagine politic şi electoral, în scopul consolidării funcţiei administrative ocupate. Relaţia dintre inculpatul Cherecheş Cătălin cu martorul Şpan Cristian a fost mediată de martorul Bala Liviu Ioan, naşul acestuia din urmă, care i-a pus în legătură pe cei doi.
Mai exact, începând cu anul 2013, inculpatul a negociat personal cu martorul Lung Mihai Anton preluarea de la acesta a celui mai important trust de presă din mun. Baia Mare, modalitatea fiind aceea a preluării părţilor sociale cu titlu oneros, prin interpunerea unor persoane agreate de inculpat.
Astfel, inculpatul a stabilit cu martorul Lung Mihai ca, în final, această societate să fie preluată de martorul Şpan Cristian şi de numitul Şpan Ilie Vasile, tatăl martorului, în schimbul sumei de 280.000 euro, achitată în numerar de inculpat, în 4-5 tranşe. Prin declaraţia dată în faţa Curţii, însuşi inculpatul admite că a achiziţionat trustul de presă în modalitatea expusă, precizând că a avansat suma de 400.000 euro necesară pentru preluarea societăţii, urmând că aceasta, prin concursul martorului Şpan Cristian, să presteze în favoarea inculpatului servicii de publicitate – promovarea campaniei electorale. Se are în vedere sub acest aspect şi conţinutul înscrisului sub semnătură privată, intitulat „antecontract de prestări servicii publicitare încheiat azi, 16 ianuarie 2013”, ridicat din biroul inculpatului cu ocazia percheziţiei domiciliare din data de 26.04.2016, înscris care, deşi nu este opozabil prin prisma lipsei datei certe (fiind perfectat de inculpat cu martorul Şpan Cristian), atestă tipul de contribuţie a inculpatului în preluarea trustului de presă şi interesul deosebit al acestuia pentru asigurarea publicităţii sale în scopuri electorale.
Cu ocazia preluării trustului de presă pe numele celor două persoane, societatea şi-a schimbat denumirea în SC EMaramureş Media SRL (iniţial societatea de presă avea denumirea INSERV MEDIA SRL). Inculpatul a controlat activitatea acestei entităţi, inclusiv din perspectivă editorială, prin angajarea numitei Somay Anamaria, care însă nu a figurat în actele societăţii ca fiind angajată în baza unui contract individual de muncă. Această martoră este o persoană de încredere a inculpatului, care s-a ocupat de promovarea imaginii publice a inculpatului în campaniile electorale. Martorul Şpan Cristian a avut calitatea de administrator al societăţii de presă în intervalul martie 2013 – decembrie 2015. Inculpatul s-a implicat în organizarea şi funcţionarea societăţii, dispunând şi cu privire la personalul care urma să fie angajat pentru realizarea obiectului de activitate al entităţii, infuzând sume de bani în patrimoniul acesteia fără întocmirea unor acte doveditoare/justificative (pentru derularea activităţilor curente şi pentru plata angajaţilor). Conform probaţiunii administrate, s-a reţinut că inculpatul a mai adus un aport de aproximativ 120.000 euro până la momentul intrării în insolvenţă a societăţii. Însăşi martora Somay Anamaria atestă, prin declaraţiile sale date în cauză, că inculpatul remitea constant bani martorului Şpan Cristian pentru plata angajaţilor trustului de presă. În cursul lunii octombrie 2015, pe fondul unor tensiuni intervenite între martorul Şpan Cristian şi
Somay Anamaria, legate de modul de finanţare a clubului cu banii proveniţi de la inculpat, fără ştirea şi implicarea martorului, inculpatul a convins angajaţii SC EMaramureş SRL să demisioneze şi să se angajeze la societatea nou înfiinţată şi condusă de martora Somay Anamaria, Asociaţia Free Media, lucru care s-a şi întâmplat. Prima persoană care a plecat din societate este Czigler Erika, urmată de ceilalţi angajaţi.
Constrâns de aceste împrejurări, martorul Şpan Cristian a fost pus în situaţia de a se retrage din societatea de presă şi, de asemenea, i s-a solicitat de inculpat să cedeze licenţele radio şi TV, care erau deţinute de SC CENTRUL REGIONAL MEDIA SRL, societate înfiinţată în cursul anului 2015 tot la iniţiativa inculpatului, întrucât societatea EMaramureş Media SRL, care a deţinut iniţial aceste licenţe, figura cu datorii şi a stabilit ca această societate Centrul Regional Media SRL să fie „partea curată” a trustului de presă controlat de inculpat. Aceste licenţe radio şi TV acopereau municipiul Baia Mare.
Probele cauzei confirmă existenţa unei investiţii de 60.000 euro realizată de martorul Şpan Cristian în cadrul EMaramureş SRL, sumă pe care inculpatul nu i-a restituit-o, aspect confirmat de înregistrările conversaţiilor realizate de martor. De altfel, aceste înregistrări atestă că, spre finalul anului 2015 şi în cursul anului 2016, până la pierderea licenţelor în discuţie, inculpatul a reluat de nenumărate ori solicitarea adresată martorului privind cedarea acestor licenţe, condiţionând finanţarea pe viitor a clubului de realizarea acestei operaţiuni. Relevante sub acest aspect sunt, parţial, şi declaraţiile martorului Florescu Claudiu. De altfel, existenţa acestei investiţii este confirmată în plan probatoriu şi de declaraţiile martorului Bala Liviu Ioan care, audiat fiind la data de 16.01.2019 la prima instanţă, a arătat că, în cursul anului 2015, s-a întâlnit cu inculpatul Cherecheş Cătălin şi cu martorul Şpan Cristian, iar cu prilejul discuţiilor dintre aceştia l-a auzit pe martor spunându-i inculpatului că dacă îi dă suma de 60.000 euro, este de acord să îi cedeze SC EMaramureşul Media SRL în favoarea persoanei pe care o doreşte inculpatul (f. 57-60, vol. IX, d.i.).
Toate licenţele audiovizuale deţinute de SC Centrul Regional Media SRL au fost retrase prin deciziile nr. 81/28.01.2016, nr. 187/08.03.2016 şi nr. 80/28.01.2016 ale Consiliului Naţional al Audiovizualului, astfel că societatea a rămas doar cu o licenţă radio. Cesiunea acestor licenţe nu s-a realizat până la data demarării anchetei penale în prezenta cauză. Toate sumele de bani remise de inculpat martorului Şpan Cristian în legătură cu SC EMaramureş Media SRL nu au reprezentat împrumuturi sau plăţi ale unor servicii publicitare, ci sume investite în funcţionarea trustului de presă pe care inculpatul Cherecheş Cătălin l-a achiziţionat prin interpus, respectiv prin intermediul martorului Şpan Cristian. În ceea ce priveşte clubul de fotbal, acesta a fost înfiinţat de martorul Onciu Ioan Gheorghe în cursul anului 2012, la solicitarea inculpatului Cherecheş Cătălin. Martorul s-a ocupat de partea tehnică a activităţii clubului, fiind antrenor pe o durată de aproximativ 2 ani (la debutul activităţii), iar ulterior, până la desfiinţarea clubului, a deţinut calitatea de director tehnic.
Iniţial, preşedintele clubului a fost martorul Ţolaş Radu Ciprian, iar vicepreşedinte era numitul Filip Cosmin. În luna iulie 2014, martorul Şpan Cristian a fost susţinut de inculpatul Cherecheş Cătălin să preia conducerea clubului de fotbal, martorul fiind numit în funcţia de preşedinte executiv al acestuia în cursul lunii iulie 2014. În aceeaşi perioadă, preşedinte a fost numit Şpan Ilie Vasile, tatăl martorului Şpan Cristian, întrucât acesta din urmă figura cu cazier fiscal. Martorul Şpan Cristian a fost desemnat în calitate de reprezentant al A.C.S. F.C.M. Baia Mare în relaţia cu alte entităţi juridice, inclusiv cu Primăria municipiului Baia Mare. Cu privire la modalitatea de numire a martorului Şpan Cristian în calitate de preşedinte al clubului de fotbal (A.C.S. F.C.M. Baia Mare), o relevanţă probatorie ridicată o au declaraţiile martorului Ţolaş Radu Ciprian, care se coroborează cu declaraţiile martorului Şpan Cristian şi cu alte mijloace de probă administrate în cauză – declaraţiile martorului Onciu Ioan Gheorghe (antrenor al echipei de fotbal, director tehnic al clubului), înregistrarea convorbirilor ambientale din data de 23.11.2015, realizată de martorul Şpan Cristian cu propriul telefon mobil.
Martorul Ţolaş Radu Ciprian a arătat, în esenţă, că inculpatul i-a solicitat să se retragă din funcţia de preşedinte al clubului, comunicându-i că intenţionează să numească la conducerea clubului o persoană capabilă să gestioneze activitatea acestuia, prilej cu care inculpatul şi-ar fi exprimat iniţial dezacordul cu privire la numirea martorului Şpan Cristian în funcţia de conducere. Până la desfiinţarea clubului în anul 2016, principalul finanţator al acestuia a fost Primăria mun. Baia Mare, la iniţiativa inculpatului Cherecheş Cătălin, fiind adoptate în acest sens hotărâri ale Consiliului Local al mun. Baia Mare.
Curtea mai notează că la momentul ocupării funcţiei amintite de martorul Şpan Cristian, clubul de fotbal figura cu datorii către bugetul de stat şi faţă de jucătorii echipei. În perioada 2014 – 2015, clubul a fost finanţat în cea mai mare parte de la bugetul local la iniţiativa inculpatului însuşi. De altfel, inculpatul era cel care îi indica martorului ce sume să solicite cu titlu de finanţare. La dosarul cauzei au fost ataşate copii ale tuturor documentelor privitoare la finanţarea clubului de fotbal din bugetul local al Municipiului Baia Mare prin hotărârile Consiliului Local (vol. IV, V, VIII dosar urmărire penală).
La fel, în momentul în care relaţiile dintre inculpat şi martor au devenit tensionate, în toamna anului 2015, inculpatul a pus presiune pe martor pentru ca acesta să se retragă din trustul de presă şi din clubul de fotbal. În august 2015, clubul avea o datorie nedecontată faţă de unitatea administrativ teritorială în valoare de 317.000 lei, aspect pe care martorul Şpan Cristian l-a adus la cunoştinţa Primăriei în luna august 2015, datorie care a fost restituită către bugetul local în luna ianuarie 2016, în baza unui credit accesat de clubul de fotbal la RoCredit IFN SA Baia Mare, martorul Şpan Cristian fiind garant. Contractul de credit a fost achitat integral, o parte a sumei creditate fiind rambursată de clubul de fotbal din resurse proprii, iar o altă parte a acestei sume a fost acoperită prin contracte de cesiune încheiate cu doi sponsori, SC Construrom SA Baia Mare şi SC Flangard SRL Baia Mare, ai căror administratori erau numiţii Zoicaş Marcel şi Marchiş Romeo.
În baza sesizării martorului Şpan Cristian, Primăria mun. Baia Mare a efectuat un audit, în urma căruia s-a constatat realitatea informaţiilor transmise de martorul Şpan Cristian. Finanţarea clubului din bugetul local a continuat până în luna decembrie 2015, existând discuţii la nivelul primăriei cu privire la stoparea finanţării încă din cursul lunii noiembrie 2015. În luna februarie 2016, după o nouă solicitare de finanţare cu suma de 1.582.000 lei, pentru desfăşurarea activităţii clubului în perioada februarie – iunie 2016, adresată de A.C.S. F.C.M. Baia Mare, prin preşedinte executiv Şpan Cristian, adresată municipiului Baia Mare, Primăria unităţii teritoriale a solicitat, prin adresa nr. 5371/03.02.2016, s-a solicitat depunerea în completarea cererii a unui certifical de atestare fiscală emis de A.N.A.F., din care să rezulte că acest club de fotbal nu figura cu obligaţii de plată exigibile privind taxele şi impozite către stat şi către bugetul asigurărilor sociale de stat, precum şi o declaraţie pe proprie răspundere că sumele anterior alocate de la bugetul local pentru anul 2015 au fost justificate integral faţă de municipiul Baia Mare.
Până în cursul lunii mai 2016, clubul de fotbal nu depusese documente justificative pentru suma bugetată de aproximativ 200.000 lei din finanţarea acordată în anul 2015. Potrivit documentaţiei existente la dosarul cauzei aferentă contractelor de finanţare în discuţie, se
observă că, pentru anii 2014 şi 2015, nu s-a solicitat clubului de fotbal un certificat de atestare fiscală, deşi Ordinul nr. 130/2005 este în vigoare din anul 2005, act normativ care, de altfel, a fost invocat pentru a se refuza ultimul contract de finanţare în anul 2016. Cu toate acestea, până la finalul anului 2015 au fost aprobate contractele de susţinere financiară, deşi clubul avea datorii către bugetul local şi către bugetul de stat. Toate sumele aprobate cu titlu de finanţare în anul 2015 au fost virate clubului de fotbal de către Primăria Mun. Baia Mare.
În luna decembrie 2015, clubul de fotbal figura cu două datorii, una către bugetul local în valoare de 317.000 lei şi alta către bugetul statului în valoare de aproximativ 200.000 lei. La iniţiativa inculpatului, în data de 09.12.2015, s-a aprobat de Consiliul Local al Mun. Baia Mare finanţarea clubului cu suma de 670.000 lei, sumă care a fost virată clubului în întregime până la începutul anului 2016, aşa
cum s-a arătat deja mai-sus. Inculpatul a încercat, conform probelor cauzei corect relevate la fond, să „negocieze” cu aparatul de specialitate al Primăriei, inclusiv cu departamentul juridic, posibilitatea unei forme de compensare cu datoriile clubului faţă de clubul de fotbal, pentru a nu fi blocate finanţările ulterioare.
Toate aceste aceste împrejurări rezultă cu prisosinţă din documentaţia aferentă contractelor de sprijin financiar şi din declaraţiile martorilor Mureşan Lia Augustina (secretar al Primăriei Municipiului Baia Mare), Nicolae Mircea (director al Direcţiei Juridice a Administraţiei Publice din cadrul Primăriei Municipiului Baia Mare), Rusu Ioana Adriana (angajată în cadrul Primăriei Mun. Baia Mare – Serviciul Finanţări Locale în cursul anului 2016), înregistrările convorbirilor ambientale din datele de 02.12.2015, 09.12.2015, 10.12.2015, 16.12.2015, realizate de martorul denunţător Şpan Cristian. Conduita inculpatului este justificată prin raportare la necesitatea de a se asigura finanţarea campaniei electorale din anul 2016, pentru un nou mandat de primar al mun. Baia Mare. Probele cauzei atestă în mod cert că acest inculpat a solicitat martorului suma de 400.000 lei, obţinut de club dintr-un contract de finanţare în anul 2016 (cu o valoare de 600.000 lei). Mai mult, inculpatul avea reprezentarea faptului că martorul Şpan Cristian întocmea unele documente fictive pentru a justifica deconturile către Primăria mun. Baia Mare”, se aarată în decizia Curții de Apel Cluj.
Dragoș HOJDA