În data de 22 martie 2022 Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a publicat un proiect de Ordonanță pentru modificarea unor acte normative, prin care se stabilește excat suma care ar urma să fie decontată de stat pentru persoanele care au cazat și hrănit refugiați veniți din Ucraina. În fapt, autoritățile vizează modificarea prevederilor articolului 1 alineat (10) din OUG nr. 15/2022 privind acordarea de sprijin și asistență umanitară de către statul român cetățenilor străini sau apatrizilor aflați în situații deosebite, proveniți din zona conflictului armat din Ucraina.
Din nota de fundamentare la acest proiect de ordonanță, aflăm că „pe problematica asigurării cazării, în cadrul celor mai recente reuniuni ale
task force-ului s-a concluzionat faptul că se impune completarea de urgență a cadrului normativ referitor la mecanismele de sprijin, astfel încât statul român să poată oferi, pe timpul șederii în România, în mod eficient asistență pentru cetățenii străini sau apatrizi aflați în situații deosebite, proveniți din Ucraina. În consecință, având în vedere necesitatea diversificării opțiunilor de cazare, în condițiile amplificării fenomenului generat de afluxul de cetățeni străini și apatrizi care provin din zona conflictului armat din Ucraina şi intră în România, a fost identificată ca soluție normativă, instituirea posibilității decontării cheltuielilor cu cazarea și în situația celor găzduiți de persoane fizice, în cuantum de 50 de lei/zi/persoană găzduită”.
„Persoanele fizice care găzduiesc cetăţeni străini sau apatrizi aflaţi în situaţii deosebite, proveniţi din zona conflictului armat din Ucraina, beneficiază de decontarea din bugetul inspectoratelor judeţene pentru situaţii de Urgenţă/ Inspectoratului pentru Situaţii de Urgentă Bucureşti-Ilfov a cheltuielilor cu hrana și cazarea în valoare de 20 de lei/zi/persoană găzduită pentru hrană și 50 de lei/zi/persoană găzduită pentru cazare. Mecanismul de decontare se stabileşte prin hotărâre a Guvernului. Din fondul de rezervă bugetară constituit în bugetul local consiliile locale, judeţene sau Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz, pot aproba acordarea de ajutoare către unităţile administrativ-teritoriale din România aflate în situaţii de extremă dificultate sau către unităţi administrativ-teritoriale din statele vecine aflate în stare de conflict armat sau afectate de fluxul de persoane care provin din zona conflictului armat din Ucraina, la solicitarea acestora sau din proprie iniţiativă”, se arată în proiectul supus dezbaterii.
Potrivit aceluiași document, „în bugetele locale se înscrie fondul de rezervă bugetară la dispoziţia consiliului local, judeţean şi a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, precum şi a sectoarelor municipiului Bucureşti, după caz, în cotă de până la 5% din totalul cheltuielilor. Acesta se utilizează la propunerea ordonatorilor principali de credite, pe bază de hotărâri ale consiliilor respective, pentru finanţarea unor cheltuieli urgente sau neprevăzute apărute în cursul exerciţiului bugetar, pentru înlăturarea efectelor unor calamităţi naturale, precum şi pentru acordarea unor ajutoare către alte unităţi administrativteritoriale din România aflate în situaţii de extremă dificultate sau către unităţi administrativ-teritoriale
din statele vecine aflate în stare de conflict armat sau afectate de fluxul de persoane care provin din zona conflictului armat din Ucraina, la solicitarea acestora sau din proprie iniţiativă. Prin excepţie de la prevederile art. 58 alin. (1), în vederea acordării de ajutoare către unităţile administrativ-teritoriale din statele vecine aflate în stare de conflict armat sau afectate de fluxul de persoane care provin din zona conflictului armat din Ucraina, fondul de rezervă bugetară la dispoziţia consiliului local, consiliului judeţean, Consiliului General al Municipiului Bucureşti, precum şi a sectoarelor municipiului Bucureşti poate fi majorat cu sume din excedentul bugetului local, neangajate în finanţarea altor cheltuieli”.
Dragoș HOJDA