Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat marţi Elveţia pentru „încălcarea libertăţii de întrunire” în legătură cu măsurile considerate disproporţionate de interzicere a manifestaţiilor publice adoptate în 2020 în răspuns la epidemia de COVID-19, relatează AFP, informează AGERPRES.
CEDO a fost sesizată în mai 2020 de Comunitatea pentru acţiuni sindicale din Geneva (CGAS), care a reclamat că a trebuit să renunţe la organizarea unei manifestaţii de 1 mai după adoptarea de către guvern, prin ordonanţă, a măsurilor menite să lupte împotriva coronavirusului, în martie 2020.
Între aceste măsuri s-au numărat, în special, interzicerea manifestaţiilor publice şi private, începând din 16 martie acel an, în caz de nerespectare a interdicţiei fiind prevăzute sancţiuni penale de până la trei ani de închisoare.
Interzicerea manifestaţiilor a fost „relaxată” pe 30 mai 2020, apoi ridicată, pe 20 iunie acelaşi an.
În contextul „lockdownului generalizat” declarat în Elveţia atunci, Tribunalul federal, cea mai înaltă instanţă a ţării, nu a controlat compatibilitatea ordonanţei respective cu Constituţia şi nici nu a examinat recursurile introduse împotriva ei.
În decizia comunicată marţi, CEDO aminteşte că „ameninţarea pentru sănătatea publică” generată de coronavirus „a fost foarte serioasă” şi a impus ca statele să „reacţioneze rapid”, dar subliniază că „o interzicere generală a unui anumit comportament” reprezintă o „măsură radicală care necesită o justificare solidă şi un control deosebit de serios de către tribunale”.
Or, CEDO consideră că acest control „nu a fost realizat de tribunalele interne”, cu toate că, în contextul „urgenţei” cu care a fost adoptată ordonanţa, el ar fi fost „cu atât mai imperios”.
Curtea de la Strasbourg afirmă în egală măsură că participarea la o manifestaţie paşnică „nu trebuie, în principiu, să facă obiectul unei ameninţări cu sancţiuni penale” şi deplânge „severitatea sancţiunilor prevăzute” de ordonanţa guvernamentală.
Cu o majoritate de 4 voturi contra 3, judecătorii europeni s-au pronunţat aşadar pentru condamnarea Elveţiei, considerând că atingerea adusă libertăţii de întrunire şi asociere, pe o perioadă „considerabil de lungă”, nu a fost „proporţionată, nu a fost necesară într-o societate democratică” şi a constituit o „încălcare” a Convenţiei europene a drepturilor omului.
Judecătorii au impus totodată Elveţiei să plătească asociaţiei sindicale suma de 3000 de euro.
CEDO a mai amintit că există o clauză care le permite statelor o derogare de la principiile înscrise în Convenţie, în caz de „război sau de pericol public ameninţând viaţa naţiunii”, or Elveţia nu a recurs la respectiva derogare.