CODUL MUNCII MODIFICAT – Se referă la conflictele individuale de muncă

Ad imageAd image

Guvernul a decis că susține un proiect de lege care modifică Codul Muncii, însă cu unele ajustări. Conform acestui proiect de lege, sunt considerate conflicte individuale de muncă conflictele în legătură cu plata unor despăgubiri pentru acoperirea prejudiciilor cauzate de părți prin neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespuncătoare a obligațiilor stabilite prin contractul individual de muncă, conflictele în legătură cu constatarea nulității contractelor individuale de muncă ori a unor clauze ale acestora.

Conform acestui proiect de lege, „conflictele individuale de muncă se soluționează în primă instanță de tribunal, iar cererile referitoare la clauzele referitoare la conflictele de muncă se adresează tribunalului în a cărui circumscripție reclamantul își are domiciliul sau reședința”.

Guvernul și-a exprimat punctul de vedere referitor la proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.53/2003 – Codul muncii, provenit dintr-o propunere legislativă inițiată de senatorii Cătălin Daniel Fenechiu și Cristian-Augustin Nicolescu-Țâgârlaș (Bp.80/2023, Plx.325/2023).

„Inițiativa legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr.53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, propunându-se stabilirea unor aspecte referitoare la „conflictele individuale de muncă”, definirea lor, precum și soluționarea acestora pe cale judecătorească. Inițiatorii arată că „în anul 2021 a fost adoptată Legea nr. 269 din 9 noiembrie 2021 pentru modificarea Legii dialogului social nr. 62/2011 şi a Legii nr. 53/2003 – Codul muncii”. Scopul adoptării acestei legi a fost eliminarea contradicției în reglementarea termenului de contestare a măsurilor dispuse de angajator referitoare la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea sau încetarea contractului individual de muncă, reglementare ce se regăsea atât în Codul muncii, cât și în vechea Lege a dialogului social nr. 62/2011.

Prin Legea nr. 269/20212,3 pe de-o parte s-a abrogat lit. a) a art. 211 din Legea dialogului social nr. 62/2011, iar pe de altă parte, s-a modificat lit. a) a art. 268 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii. (…) La momentul adoptării Legii nr. 269/2021 au rămas în vigoare restul prevederilor cuprinse în articolele 208-216 ale Legii dialogului social nr. 62/2011, articole care reglementau aspecte referitoare la competenţa materială sau teritorială în materia soluţionării conflictelor individuale de muncă, termenul în care părțile unui conflict de muncă erau considerate legal citate, faptul că hotărârile instanței sesizată cu soluţionarea unui conflict de muncă erau supuse numai apelului precum și termenul în care părţile puteau formula apel împotriva hotărârii primei instanțe.

Ne aflăm astfel într-o situație în care, potrivit legii, tribunalele ar urma să judece în primă instanţă conflictele individuale de muncă
referitoare la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea sau încetarea contractului individual de muncă, inclusiv angajamentele de
plată a unor sume de bani, iar judecătoriile ar urma să judece în primă instanţă cererile formulate de angajator împotriva salariatului sau salariatul împotriva angajatorului având ca obiect pretenții evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 lei inclusiv.

De asemenea, judecătoriile ar urma să judece în primă instanţă unele cereri ale salariaţilor sau angajatorilor privind obligațiile de a face sau de a nu face neevaluabile în bani (de exemplu: cererile prin care salariații solicită angajatorilor eliberarea unor adeverinţe privind activitatea în muncă, vechimea în muncă sau veniturile obţinute sau cererile prin care angajatorii solicită salariaţilor să predea anumite documente obţinute/deținute pe parcursul derulării contractului individual de muncă sau prin care solicită foştilor salariați să se abțină sau să înceteze să săvârșească acte de concurență).

Acest lucru presupune ca pentru litigiile având ca obiect cereri formulate de angajator împotriva salariatului, respectiv de salariat
împotriva angajatorului având ca obiect pretenţii evaluabile în bani, în valoare de până la 200.000 lei inclusiv sau pentru cererile neevaluabile în bani mai sus evocate, să fie constituite și la judecătorii completuri de judecată care să aibă în componenţa lor asistenți judiciari, situație care ar impune majorarea nejustificată a numărului de asistenți judiciari necesar la nivelul sistemului judiciar din ţara noastră. Hotărârile judecătorești pronunțate în soluționarea unor conflicte individuale de muncă ar fi şi în prezent supuse numai apelului conform art. 483 alin. (2) din Codul procedură civilă, însă în noul context normativ termenul de apel este de 30 zile de la data comunicării hotărârii conform art. 468 alin. (1) din Codul procedură civilă fiind adusă astfel atingere principiului celerității soluționării conflictelor de muncă. Potrivit art. 60 alin. (1) al Legii nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, cu modificările ulterioare10 completul pentru soluţionarea în primă instanţă a cauzelor privind conflictele de muncă şi asigurări sociale se constituie dintr-un judecător şi 2 asistenți judiciari”, arată inițiatorii proiectului de lege.

Dragoș HOJDA

Distribuie articolul
Adaugă un comentariu