Poliția Română și Asociația Telefonul Copilului, cu sprijinul Ambasadei Statelor Unite ale Americii în România, a lansat, la începutul acestei săptămâni, campania națională de prevenire a dispariției voluntare în rândul minorilor „Plecatul de acasă nu e o soluție”, proiect care are ca obiectiv principal creșterea nivelului de conștientizare cu privire la fenomenul dispariției voluntare a minorilor și la efectele negative ale acestei forme de dispariție.
„În același timp, se pune accent și pe creșterea nivelului de informare al părinţilor și reprezentanților legali asupra necesităţii implicării în prevenirea și combaterea dispariției voluntare în rândul minorilor, oferindu-le acces la resursele de prevenire dezvoltate în cadrul proiectului, respectiv încurajarea raportării acestor cazuri și solicitării serviciilor de consiliere psihologică, în orice etapă a situațiilor de acest tip.
Proiectul reprezintă o consecinţă a evoluției cazurilor de plecări voluntare în rândul minorilor. În perioada 1 ianuarie – 19 mai a.c., au fost căutați 3.277 de minori și depistați 3.318, unele cazuri fiind sesizate anterior și soluționate în perioada de referință. Numărul disparițiilor de copii nu reprezintă numărul acestora, deoarece fiecare sesizare, privind același copil, este înregistrată ca o nouă dispariție. La data de 19 mai 2023, se aflau în evidenţă 394 de minori dispăruţi, faţă de care Poliţia Română desfăşoară activităţi specifice pentru depistarea lor. Din totalul acestora, 238 de copii nu sunt la prima dispariţie, unii dintre aceştia având multiple plecări voluntare, iar 141 au plecat dintr-un centru de plasament”, precizează Poliția Română.
Pe site-ul Poliției Române avem și cazul unei fetițe din Crasna Vișeului, dată dispărută încă din 2007. Este vorba despre Harda Iuliana Paula, care în data de 18.05.2007 a disparut din parcul Grădina Morii din Municipiul Sighetu Marmației: „Imaginea reprezintă imbătrânirea facială digitală a minorei dispărute corespunzătoare varstei de 16 ani”.
Totodată, printre cauzele care au dus la înregistrarea acestor dispariţii sunt nesupravegherea de către părinţi, aparţinătorii legali ori factorii responsabili din unităţile de ocrotire, lăsarea copiilor în grija bunicilor sau a altor rude, părinţii sau aparţinătorii legali fiind plecaţi la muncă în străinătate sau lipsa unei comunicări autentice cu părinţii.
De asemenea, tot printre cauzele care au dus la înregistrarea de dispariții sunt și starea materială precară, care determină neglijarea funcţiei de educație a familiei şi plasarea ei la periferia preocupărilor faţă de copii, abandonul şcolar sau acumularea de absenţe, rezultate negative la şcoală, creşterea influenţei anturajului negativ, precum și spiritul de aventură, libertinajul, vagabondajul.
Concluzii similare se desprind și din analiza realizată de Institutul de Cercetare și Prevenire a Criminalității din cadrul Poliției Române, precum și din creșterea numărului de situații în care copiii și-au exprimat intenția de a părăsi domiciliul, așa cum au fost constatate de Asociația Telefonul Copilului, în cadrul sesiunilor de consiliere oferite de către specialiștii organizației la linia europeană de asistență pentru copii 116111 – Telefonul Copilului.
„Prevenirea victimizării minorilor constituie o prioritate naţională a Poliţiei Române. Disparițiile de minori sunt tratate cu celeritate, având în vedere că plecarea unui copil din mediul familial sau din centrele de protecție generează o emoție puternică în rândul comunității, de mare impact, atenția fiind concentrată în jurul ipostazelor victimale în care se poate regăsi acesta”, a declarat chestor de poliție Virgil Spiridon, adjunct al inspectorului general al Poliției Române.
Iniţiativa este finanţată de Ambasada Statelor Unite ale Americii în România şi se va desfăşura până la data de 30 iunie 2024.
Dragoș HOJDA