Economia Germaniei, principala economie europeană, se va contracta până la mijlocul anului următor, pe măsură ce firmele şi gospodăriile vor fi afectate de costurile mari la energie, după care va avea loc o revenire, a anunţat vineri Banca centrală a Germaniei (Bundesbank), transmite Bloomberg, informează AGERPRES.
Potrivit celor mai recente previziuni ale Bundesbank, Produsul Intern Brut al Germaniei ar urma să înregistreze o contracţie de 0,5% în 2023, după o expansiune probabilă de 1,8% în acest an. De asemenea, ritmul de creştere înregistrat în 2024 va fi unul mai slab decât se preconiza anterior, 1,7% faţă de 1,8%, în timp ce în 2025 economia germană ar urma să înregistreze un avans de doar 1,4%.
Războiul din Ucraina afectează economia germană, al cărei sector manufacturier are de suferit de pe urma exploziei preţurilor la electricitate şi gaze naturale. Plafoanele de preţ care ar urma să intre în vigoare în luna martie ar urma să atenueze o parte din impact.
„Chiar dacă activitatea economică este posibil să se contracte iniţial, ne aşteptăm ca economia să îşi revină gradual începând din a doua jumătate a lui 2023”, a declarat preşedintele Bundesbank, Joachim Nagel. Cu toate acestea, criza energetică va stimula inflaţia în Germania. „Inflaţia este la un nivel ridicat şi va scădea doar treptat”, a explicat Nagel.
Bundesbank şi-a revizuit vineri, în creştere, prognozele de inflaţie, de la 4,5% până la 7,2% pentru 2023, şi de la 2,6% până la 4,1% pentru 2024.
În condiţiile în care inflaţia în Germania, precum şi în ansamblul zonei euro, va rămâne peste ţinta de 2% până în 2025, Banca Centrală Europeană trebuie să continue să acţioneze cu fermitate, a apreciat Joachim Nagel. „În ceea ce priveşte zona euro pe ansamblu, nu trebuie să ne reducem eforturile de politică monetară destinate aducerii inflaţiei înapoi la ţinta noastră de 2%”, a spus preşedintele Bundesbank.
Banca Centrală Europeană a majorat joi dobânda de politică monetară cu 50 de puncte de bază iar preşedintele BCE, Christine Lagarde, a precizat că vor urma şi alte majorări de dobândă de câte 50 de puncte de bază „pentru o anumită perioadă de timp”, în ideea de a lupta împotriva inflaţiei persistente din zona euro.