Măsura privind impozitarea contractelor part-time la nivelul salariului minim a dus la un număr record de contracte de muncă cu normă întreagă şi la încasări mai mari la bugetul de stat, a declarat, luni, la dezbaterea moţiunii simple împotriva sa, depusă de 56 de parlamentari USR şi neafiliaţi aparţinând Partidului Forţa Dreptei, informează AGERPRES.
„Impozitarea contractelor part-time la nivelul salariului minim, evident, cu excepţiile prevăzute de lege, a dus, domnilor, la un număr record de contracte de muncă cu normă întreagă şi la încasări mai mari la bugetul de stat, ceea ce va permite mărirea de salarii şi pensii. Avem peste 6.720.000 de contracte de muncă active, dintre care 5,7 milioane cu normă întreagă şi un milion cu normă parţială. Este un număr record, domnilor, în istoria recentă României. De la introducerea acestei măsuri şi până în prezent, şi datele sunt publice, sunt peste 170.000 de noi angajaţi care au fost trecuţi din regim part-time la o formă de încadrare cu normă întreagă. Toţi aceşti salariaţi şi-au câştigat dreptul cuvenit la o pensie întreagă pe măsura muncii lor, când vor ieşi din activitate”, a spus ministrul Muncii.
El a semnalat că salariaţii aflaţi în această situaţie ar fi fost condamnaţi „la o pensie part-time”, în condiţiile în care cei mai mulţi dintre ei erau plătiţi oficial pentru două ore, iar diferenţa până la opt ore era plătită cash, la negru, de către angajatori.
„Unii angajatori, evident. Astfel, practic, angajatorul îşi băga în buzunarul propriu banii de pensii şi de sănătate ai angajaţilor săi. Asta nu era doar o excepţie pe piaţa muncii, era un fenomen larg întâlnit în România, pe care, în loc să îl combateţi, l-aţi încurajat cu discursurile voastre demagogice şi populiste. Este o măsură pe care doar dumneavoastră, cei care munciţi la gri, o vreţi scoasă. (…) Asta vreţi să susţineţi voi în realitate: evaziunea şi munca la gri”, le-a transmis Budăi semnatarilor moţiunii.
Pe de altă parte, ministrul Muncii a subliniat că actuala Coaliţie a luat o serie de „măsuri bune” în folosul cetăţenilor, ca de exemplu faptul că oamenii care au dosarul de pensie complet nu aşteaptă, iar plata se face aferent momentului depunerii cererii, nu emiterii deciziei de pensionare.
„Deci, oamenii primesc bani. Dosare în aşteptare sunt acelea incomplete. Dar a respinge, cum dicta una dintre semnatarele moţiunii, fost ministru al Muncii, înseamnă tocmai ca oamenii să piardă banii. Adică să depună dosarul din nou şi să primească banii aferenţi de la data redepunerii, nu a depunerii iniţiale, soluţie cu care nu voi fi şi nu sunt de acord. Doar ca să dea bine aşa la bilanţ, cum a făcut doamna la care am făcut referire”, a explicat Marius Budăi.
În ceea ce priveşte pensiile internaţionale, el a semnalat că se aplică aceleaşi reguli în toate statele membre ale Uniunii Europene şi că unele state răspund mai greu, din diverse considerente, mai mult sau puţin obiective.
Totodată, în legătură cu pensiile administrate privat, ministrul a menţionat că modificările aduse la Pilonul II şi prevăzute în PNRR au fost aprobate de Comisia Europeană.
„A considerat jalonul îndeplinit, dar dumneavoastră aţi contestat la CCR legea, astfel că ea nu este publicată în Monitorul Oficial şi nici în vigoare. Şi uite cum, din nou, periclitaţi ca România să atragă miliarde de euro din PNRR-ul scris prost şi la secret tot de dumneavoastră”, a susţinut Budăi.
La acuzele privind „voucherizarea” României, ministrul Muncii a subliniat că nu ministerul pe care îl conduce coordonează distribuirea voucherelor, ci este parte din echipă, şi că datorită acestora au fost ajutaţi cei mai vulnerabili dintre români cu bani pentru alimente, pentru facturile la energie.
„Români pe care dumneavoastră, atunci când aţi guvernat, i-aţi condamnat la sărăcie, îngheţându-le veniturile, neacordându-le niciun fel de ajutor. Voi sunteţi eşecul, voi, semnatarii acestei moţiuni, nu măsurile care îi ajută pe cei mai necăjiţi dintre români”, a spus Budăi.
Acesta a mai semnalat că ori de câte ori a fost la guvernare salariul minim a crescut considerabil, inclusiv în 2023, şi că este în proces de transpunere directiva europeană privind salariul minim european.