Serialul luptelor pentru padurile Borsei revine cu un nou episod: Composesoratul Cisla. Conducerea acestuia acuza mai multe persoane (membri composesori, dar si localnici din afara asociatiei) ca au pus stapanire, ilegal si cu aportul instantelor de judecata, pe composesoratul borsean.
Toader Stetco, presedintele Composesoratului, afirma ca „niste infractori cercetati in mai multe dosare aflate pe rolul Parchetului Viseu de Sus, sub comanda lui Gheorghe Stetco, zis Gagea, au hotarat si obtinut, prin ajutorul dat de Toader Hojda, presedintele Judecatoriei Viseu, sa sa puna stapani la averea asociatiei noastre, intocmind in fals mai multe acte ca provenind de la o adunare generala a asociatiei, confectionandu-si si stampila falsa. Este jaf la drumul mare, legalizat de un presedinte de instanta”.
Practic, Stesco sesizeaza faptul ca, in luna martie 2010, in urma unei adunari generale convocate de anumiti membri ai Composesoratului, la care au luat parte si persoane care nu fac parte din asociatie, s-a dispus schimbarea conducerii.
Noul consiliu de administratie este format din Gheorghe Malec – presedinte, Gheorghe Stetco (Gagea) – secretar, Dumitru Timis – vicepresedinte, Vasile Stetco si Petru Ferestean – membri.
Pentru legalizarea acestei modificari, cei in cauza s-au adresat Judecatoriei Viseu de Sus, solicitand inscrierea de mentiuni in dosarul privind Composesoratul Cisla. Prin pronuntarea din 29 septembrie, Judecatoria Viseu a admis cererea, stabilind ca noua conducere este statutara.
Istoria acestei sentinte este una destul de ciudata. Initial, instanta din Viseu a respins cererea. Sentinta a fost atacata la Tribunalul Maramures, care a trimis cauza spre rejudecare la prima instanta. Dosarul a fost repartizat la judecatorul Gheorghe Maris, care s-a abtinut, pentru ca el a fost cel ce a respins cererea initiala.
Apoi, cauza a fost repartizata lui Ioan Ungureanu, dar si acesta s-a abtinut. Acesta e proaspat intrat in magistratura si a fost unul dintre avocatii partilor in primul dosar. Cauza a ajuns la un al treilea judecator, Mariana Simon, care s-a abtinut la randul ei, fiind cea care a judecat cererea de infiintare a Composesoratului, in 2005. Astfel ca dosarul a fost preluat, in final de Toader Hojda, presedintele Judecatoriei Viseu. Acesta a admis cererea, la primul termen.
Hotararea a fost imediat atacata de vechea, de acum, conducere a Composesoratului, care aduce grave acuze noii structuri. Au fost depuse si mai multe plangeri penale, in special pentru fals (folosirea unei stampile contrafacute).
De asemenea, Toader Stetco afirma ca in lungul sir al purtarii dosarului prin instanta, de la un judecator la altul, acesta a primit un nou numar, iar Composesoratul nu a fost citat pentru a se prezenta in instanta.
De cealalta parte, Gheorghe Malec, noul presedinte (conform sentintei instantei), afirma ca nu exista nicio problema legata de desemnarea conducerii si ca adunarea generala a fost statutara, fiind recunoscuta si de Judecatoria Viseu. El spune ca este membru in Composesorat, insa nu si-a ridicat carnetul de composesor, din cauza ca vechea conducere a refuzat sa i-l predea.
„Bunicii mei au avut proprietati mari in Borsa, in zona de dupa Raturi, pana sub Pietrosu. Si in partea de la Baia Borsa. Am carnet, dar nu l-am scos, sunt in tabele. Eu i-am ajutat pe ei. Procesul l-am castigat, uitati-va pe internet. Nu il castigam daca nu era beton totul. Ce falsificat de stampila? Povesti nemuritoare. Noi am avut acolo doua mii de hectare, nici pana azi nu ni le-au dat”, a declarat Malec.
Contactat telefonic, presedintele Toader Hojda a afirmat ca nu a avut suspiciuni de fals in ceea ce priveste stampila folosita de Composesorat, iar calitatea de membri composesori a fost atestata cu actele depuse la dosar.
„Hotararea e cu drept de recurs. Chiar a fost atacata. Am motivat de ce am admis-o. Eu spun ca sunt membri in Composesorat. Daca ei spun ca nu sunt, sa aduca dovezi. Toate actele sunt la dosar. De aceea am si dat hotararea. Daca Tribunalul considera ca nu sunt valabile, in apel se poate schimba sentinta”, a spus Hojda.
Parte in Composesorat este si Directia Silvica Maramures, care detine o suprafata de aproximativ 10% din totalul de peste 6 mii de hectare ale asociatiei. Directorul Mihai Sajerli afirma ca disputa la nivelul conducerii Composesoratului Cisla nu il intereseaza si ca situatia, din punctul sau de vedere, nu afecteaza deloc interesele Directiei.
„Noi am intrat ca parte in Composesorat abia in urma cu o luna. Nu ne priveste disputa de acolo. Noi nu am intervenit. Este nou pentru mine ceea ce imi spuneti. Noi nu suntem parte in proces. Ramanem cu partea noastra, de cateva procente. Aceea nu poate fi afectata prin schimbarea conducerii”, a spus Sajerli.
Padurea Composesoratului se intinde pe o suprafata de 6.056 hectare, din care aproximativ 900 hectare fac parte din Parcul National Muntii Rodnei si Parcul Natural Muntii Maramuresului. Anual, padurea poate ajunge la un grad de exploatare de pana la 8 mii mc de masa lemnoasa (in valoare de aproximativ 4 miliarde lei vechi).
Cheltuielile aferente intretinerii padurii (plata angajatilor ocolului silvic privat, impozite si alte cheltuieli) se ridica la cateva miliarde lei vechi pe an. Practic, profitabilitatea, avand in vedere numarul mare de composesori (o mie), este una redusa. Acest lucru este cauzat si de faptul ca padurea este relativ tanara (45 – 50 ani). Gradul de exploatare ridicat intervine in jurul varstei de 80 de ani.
Din informatiile pe care le-am obtinut pana acum, interesul noii conduceri ar fi legat si de fondul de vanatoare. Pana in primavara anului viitor, acesta a fost contractat (inca din anul 2000) de Asociatia Judeteana a Vanatorilor si Pescarilor Maramures. Conform legii, fondul de vanatoare poate fi atribuit, printr-un contract de gestiune, tot AJVPS.
Radu George, presedintele Asociatiei, a precizat ca un astfel de contract se va reinnoi daca va exista o solicitare din partea vanatorilor din Borsa. „Fondul de vanatoare nu trebuie confundat cu o suprafata de padure. Un anume fond poate sa acopere mai multe paduri apartinand unor proprietari diversi. Pentru ca vanatul este liber si el se misca fara restrictii de proprietate. Gestionarea vanatului revine statului”, a spus presedintele Radu George.
Evident, interesele legate de cele 6 mii hectare de padure pot imbraca diverse aspecte: exploatarea padurii, vanat (nu neaparat legal) etc. Deocamdata, ambele parti asteapta solutionarea apelului, la Tribunalul Maramures.
Ciprian DRAGOS