Bugetul de sprijin şi intervenţie din fonduri europene destinat IMM-urilor este de circa un miliard de euro, după o serie de negocieri derulate cu Comisia Europeană care au permis dublarea acestuia, a declarat, joi, ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloş, într-o conferinţă de specialitate, informează AGERPRES.
„Am avut o serie de negocieri pe care le-am derulat cu Comisia Europeană pentru a avea un buget cât mai mare pentru intervenţia şi sprijinul de care au nevoie IMM-urile în această perioadă. Vestea cea bună este că, deşi am pornit în negocieri cu un buget de aproximativ 500 de milioane de euro, astăzi am dublat această sumă şi am ajuns ca acest buget de sprijin şi intervenţie pentru IMM-uri să fie în jur de 1 miliard de euro. Mă bucur că avem acest prilej de a discuta care ar fi modalităţile cele mai bune şi cele mai utile pentru a sprijini în mod real activitatea IMM-urilor. Raportul dintre capitalul de lucru şi investiţii este de 1 la 2, ceea ce înseamnă că apetitul pentru investiţii a rămas deschis într-o perioadă în care credeam că vom asista la o cerere masivă pentru capital de lucru. De asemenea, este important de văzut câţi anume dintre solicitanţii de la Fondul Naţional de Garantare vor îndeplini condiţiile de bancabilitate şi vor rămâne eligibili pentru a li se acorda creditele pentru investiţii”, a spus Boloş.
Ministrul de resort a menţionat că, în negocierile cu Comisia Europeană, România a abordat patru instrumente de lucru.
„Am abordat patru instrumente de lucru în negocierile cu Comisia Europeană. Un prim instrument foarte simplu este un grant în sumă fixă raportat la cifra de afaceri. Proporţionalitatea între valoarea grantului şi valoarea cifrei de afaceri este de 10%, adică un fel de grant care ar fi destinat capitalului de lucru pentru finanţarea activităţilor curente. Prin activitatea curentă am putea să mergem spre zona acelor tipuri de activităţi care au impact indirect pe stimularea cererii interne. Vorbesc de un simplu stoc de materie primă sau chiar stoc de marfă necesar în activitatea curentă poate să genereze stimularea cererii interne şi să-şi atingă scopul pentru care am acordat grantul. E o formă de grant care are componenta aceasta de condiţionalitate pentru activitatea curentă, deşi foarte multă lume care îl analizează îl poate percepe ca pe un grant care nu are un impact direct în economie”, a afirmat Marcel Boloş.
Acesta a menţionat, totodată, că al doilea instrument face referire la voucherele de consum.
„Este oarecum şi o componentă de inspiraţie a modelului american. Sigur, şi partea aceasta care, deşi stimulează consumul intern, după cum se cunoaşte, nu toate capacităţile de producţie ne aparţin pentru ca să fie aşezat consumul intern peste capacităţile de producţie interne şi în felul acesta să avem un fel de circuit închis pentru ceea ce înseamnă sprijinul economiei naţionale”, a subliniat ministrul Fondurilor Europene.
Oficialul a susţinut că a treia formă de ajutor este cea legată de subvenţionarea costului cu salariile pentru personalul care se află, în această perioadă, în şomaj tehnic.
„A treia formă discutată cu Comisia este subvenţionarea costului cu salariile pentru personalul care se află acum în şomaj tehnic, pe o perioadă limitată de timp şi în limita unui procentaj de până la 50% din costurile salariale. Este o subvenţie care poate fi gândită şi în ceea ce priveşte compensarea costurilor cu fiscalitatea pe salarii şi poate fi dusă şi în zona aceasta de sprijin pentru IMM-uri. Acest tip de subvenţie este discutat şi la nivelul instrumentului de lucru SURE, la nivelul Comisiei Europene în acest moment. E limpede că o formă de sprijin din acest punct de vedere se va lua o decizie pentru ca al treilea instrument să fie sprijinit din fondul SURE de la nivel european sau poate fi luat în calcul pentru valoarea bugetului pe care îl avem noi”, a explicat Boloş.
De asemenea, al patrulea instrument este cel de sprijinire a investiţiilor, „grantul clasic, care intră sub incidenţa schemelor de ajutor de stat”.
„Partea bună este că avem şi o schemă de ajutor de stat care funcţionează pe vremea aceasta a covid-ului, până la finalul anului, 31 decembrie 2020. Valoarea acestuia este de 800.000 de euro ce poate fi acordat din bugetul pe care vi l-am menţionat. Dincolo de această valoare, discutăm de cofinanţări care sunt incidente prin schemele de stat valabile la nivelul Uniunii Europene”, a precizat şeful de la Fonduri Europene.
Boloş a punctat că autorităţile sunt dispuse să realizeze un mix între cele patru instrumente „sau câte vom considera că sunt necesare pentru a sprijini activitatea IMM-urilor”.
Consiliul Naţional al IMM-urilor din România (CNIPMMR) a organizat, joi, conferinţa online „vorbIMM despre fonduri europene în sprijinul IMM-urilor şi angajaţilor pentru ieşirea din criză”.