Aproape 2.000 de persoane care aparțin comunității rome trăiesc în pungile de sărăcie din Baia Mare, cele mai populate fiind celebrele deja ”cartiere” Craica și Cuprom.
Vorbim aici de cifre oficiale făcute publice de municipalitatea băimăreană, care dorește constituirea unui grup de lucru pentru identificarea şi gestionarea acestor zone, numite ”așezări informale” (detalii aici).
”La nivelul Municipiului Baia Mare sunt cinci zone informale în care locuiesc un număr de aproximativ 1795 cetăţeni români aparţinând minorităţii rome, aflaţi in risc de excluziune socială, din care:
– 562 locuitori la Cuprom
– 830 locuitori în Craica,
– 273 locuitori Pirita,
– 95 locuitori Remiza Gară
– 35 locuitori Ferneziu”, precizează Primăria Baia Mare.
Într-o primă etapă de analiză, grupul de lucru care urmează să fie constituit la nivel local realizează pentru fiecare aşezare informală:
a) organizarea de vizite pe teren;
b) reprezentarea grafică prin suprapunerea ridicării topografice a aşezării informale cu documentaţiile de urbanism în vigoare, în vederea identificării şi relaţionării cu reglementările urbanistice;
c) evaluarea preliminară a regimului economic şi juridic al imobilelor (terenuri şi construcţii), prin cercetare de teren şi documentare;
d) evaluarea preliminară privind expunerea la riscuri naturale, biologice şi antropice, în raport cu zonele de protecţie existente în documentaţiile de urbanism, hărţile de risc şi cu informaţiile disponibile în domeniul mediului;
e) stabilirea măsurilor ce se impun în raport cu regimul de construibilitate şi servituţile de utilitate publică;
f) identificarea reprezentanţilor aşezărilor informale care să facă parte din grupul de lucru şi să participe la stabilirea măsurilor.
(6) În vederea identificării situaţiilor care pot genera marginalizarea sau excluziunea socială, serviciul public de asistenţă socială de la nivel local realizează o evaluare socioeconomică a fiecărui locuitor al aşezărilor informale şi o pune la dispoziţia grupului de lucru.
(7) Ca urmare a analizelor de mai sus, grupul de lucru realizează un diagnostic preliminar al aşezării informale şi stabileşte un prim set de măsuri.
(8) În urma identificării aşezărilor informale, autorităţile administraţiei publice locale, prin grupurile de lucru constituite, completează fişa de date cu scopul de a colecta informaţii în vederea cunoaşterii, cuantificării şi monitorizării situaţiei aşezărilor informale şi fundamentării unor politici, programe şi proiecte adresate acestora.
(9) Fişa de date cuprinde atât informaţii privind localizarea aşezării informale, date statistice privind populaţia, gospodăriile şi condiţiile de locuire, precum şi tipurile de intervenţii stabilite la nivel local pentru fiecare aşezare informală.
(10) În vederea constituirii unei baze de date care să sprijine coordonarea măsurilor la nivel judeţean, autoritatea administraţiei publice locale transmite comisiei judeţene anual, în format electronic, până la data de 31 iulie, fişa de date, prevăzută în anexa nr. 4 la prezentele norme metodologice.
(11) Pentru fundamentarea politicilor publice la nivel naţional, bazele de date judeţene se transmit la Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei pentru integrarea în Observatorul teritorial naţional.”
Vlad HERMAN