La sfârșitul săptămânii trecute, s-a desfășurat ultima ședință de politică monetară a BNR dn acest an. Menținerea inflației la valori ridicate, cu mult peste ținta de inflație de 2,5%±1 punct procentual, nu a permis băncii centrale să opereze o tăiere a dobânzilor.
Cea de politică monetară a fost menținută la 6,50%, în timp ce dobânda pentru facilitatea de creditare (Lombard) a stagnat la 7,50% iar cea pentru facilitatea de depozit, care a devenit principala rată directoare urmărită de dealeri, a rămas la 5,50%.
Nu doar inflația, care a urcat, în octombrie, la 4,67%, conform INS, de la 4,62%, în septembrie, este periculoasă. Luni, guvernatorul BNR a afirmat că „țara trebuie să treacă printr-o anumită dietă”, considerând că „opt la sută este deja un deficit extern foarte mare (…) nu avem cum să trăim în perioada următoare fără tensiuni economice şi financiare puternice, care se duc şi în plan social şi politic”.
În comunicatul de presă care a urmat ședinței se precizează că „rata anuală a inflației va crește ușor și va cunoaște o fluctuație pronunțată în semestrul I 2025, pe fondul (…) secetei severe din 2024 și al majorării cotațiilor unor mărfuri, de natură să afecteze în continuare dinamicile prețurilor alimentelor și energiei. (…) Incertitudini și riscuri însemnate decurg din conduita viitoare a politicii fiscale și a celei de venituri, având în vedere măsurile fiscal-bugetare ce ar putea fi implementate din anul 2025 în scopul consolidării bugetare”.
BNR a continuat să monitorizeze cu atenție evoluția cursului euro. Volatilitatea a fost minimă, iar media a urcat de la 4,9750 la 4,9764 lei, la jumătatea acestei săptămâni, iar tranzacțiile s-au realizat în culoarul 4,974 – 4,977 lei, stabilit încă de la începutul anului.
Folosirea cursului drept principal instrument în lupta cu inflația limitează aprecierea euro, care este așteptat de mai bine de doi ani să treacă pragul de 5 lei, inclusiv de Comisia Națională de Prognoză care vedea în prognoza sa de vară un curs mediu de schimb de 4,98 lei în 2024, respectiv unul de 5,03 lei în 2025.
Miercurea aceasta, a apărut un prim semnal din partea dealerilor bancari, după declarația lui Mugur Isărescu că o nouă reducere a dobânzii de referință mai are de așteptat. Astfel, indicele ROBOR la 12 luni a crescut după două luni de la 5,64 la 5,65%. Indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,55%, iar cel la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 5,59%.
Situația în care se află economia europeană, care s-ar putea confrunta cu Statele Unite într-un război comercial, și faptul că în Germania sunt așteptate alegeri federale anticipate în februarie 2025 au provocat deprecierea euro la 1,0593 – 1,0644 dolari, față de 1,0938 dolari, înainte de anunțarea victoriei republicanilor din SUA.
Miercuri, cursul francului elvețian a scăzut la 5,3062 lei iar cel al lirei sterline la 5,9723 lei, față de 6,0080 lei, la începutul săptămânii.
Reducerea cererii a redus cotațiile metalului galben. Miercurea aceasta, prețul gramului de aur a fost stabilit la 393,4124 lei, iar uncia fluctua între 2.596,80 și 2.619,40 dolari.
Boom-ul economic și reguli mai prietenoase pentru criptomonede promise de preşedintele ales Donald Trump au provocat o explozie a cotațiilor bitcoin, ce s-au majorat cu peste 32% în doar o săptămână. Miercurea aceasta, principala monedă digitală a crescut la 91.860 dolari, iar ethereum la 3.336 dolari.
Analiza cuprinde perioada 6–13 noiembrie
Citește și: Analiză financiară: Rata inflației va crește ușor până la sfârșitul anului, anunță BNR