Vineri, s-a desfășurat ultima ședință de politică monetară a BNR. Menținerea inflației la valori ridicate, cu mult peste ținta de inflație de 2,5%±1 punct procentual, nu a permis băncii centrale să opereze o tăiere a dobânzilor.
Cea de politică monetară a fost menținută la 6,50%, în timp ce dobânda pentru facilitatea de creditare (Lombard) a stagnat la 7,50%, iar cea pentru facilitatea de depozit, care a devenit principala rată directoare urmărită de dealerii bancari, a rămas la 5,50%.
În comunicatul de presă care a urmat ședinței se precizează că „rata anuală a inflației va crește ușor în ultimele luni ale anului curent și va cunoaște o fluctuație pronunțată în semestrul I 2025, rămânând deasupra intervalului țintei și peste valorile anticipate anterior, pe fondul (…) secetei severe din 2024 și al majorării cotațiilor unor mărfuri, de natură să afecteze în continuare dinamicile prețurilor alimentelor și energiei. (…) Incertitudini și riscuri însemnate decurg din conduita viitoare a politicii fiscale și a celei de venituri, având în vedere măsurile fiscal-bugetare ce ar putea fi implementate din anul 2025 în scopul consolidării bugetare”.
În aceste condiții, BNR a continuat să monitorizeze cu atenție evoluția cursului euro, principalul instrument utilizat în lupta cu prețurile.
Dacă celelalte monede din regiune s-au mișcat într-un culoar de circa 1%, volatilitatea cursului euro a fost minimă, 4,9748 – 4,9755 lei, cel de vineri fiind stabilit la 4,9750 lei. Tranzacțiile din piața locală s-au realizat în culoarul 4,974 – 4,976 lei.
Până la jumătatea lui ianuarie, când se va desfășura prima ședință de politică monetară din 2025, nu sunt așteptate modificări ample ale indicilor ROBOR.
De la începutul lui septembrie, indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,55%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 5,59% iar cel la 12 luni s-a consolidat la 5,64%.
Obținerea de către Donald Trump a celui de al doilea mandat la Casa Albă, a impulsionat moneda americană. Investitorii mizează pe faptul că politicile economice ale administrației republicane nu vor permite Rezervei Federale să reducă dobânzile mai mult decât trebuie. Joi, Fed a redus dobânzile directoare cu un sfert de punct procentual la 4,50 – 4,75%.
De la un vârf de 1,0938 dolari, euro a alunecat vineri până 1,0686 dolari și a închis piața americană la 1,0718 dolari. La noi, cursul monedei americane a urcat până la 4,6275 lei și a terminat săptămâna la 4,6178 lei.
După câteva zile de entuziasm, investitorii internaționali și-au majorat plasamentele în francul elvețian iar cursul a urcat vineri de la 5,2779 la 5,3013 lei. Dobânda de politică monetară din Regatul Unit se situează la 4,75%, nivel care stimulează plasamentele în lira sterlină, al cărei curs a crescut la sfârșitul săptămânii la 5,9835 lei, mai sus cu 7 bani față de începutul ei.
Prețul gramului de aur a urcat vineri la 399,0927 lei, evoluție care se datorează revenirii pe creștere a cotațiilor metalului galben la 2.679,50 – 2.710,90 dolari/uncie.
Victoria lui Donald Trump, care se consideră protectorul criptomonedelor, a ridicat bitcoin, la sfârșitul săptămânii, la un nou record de 79.745 dolari. La rândul său, ethereum s-a apreciat la 3.217 dolari.
Analiza cuprinde perioada 4 – 7 noiembrie
Citește și: Analiză financiară: Aurul a atins un nou maxim istoric