Chiar dacă la nivel regional se manifestă o creștere a aversiunii față de risc, ce a generat ieșiri de fonduri speculative, leul a evitat această evoluție.
BNR încearcă să protejeze leul, principalul său instrument în lupta cu inflația, pentru a evita eventualele derapaje în perioada alegerilor parlamentare și prezidențiale.
Volatilitatea cursului euro s-a limitat la culoarul 4,9759 – 4,9769 lei, iar tranzacțiile s-au realizat zilnic între 4,976 și 4,977 lei. La jumătatea acestei săptămâni media a fost stabilită la 4,9762 lei, aproape de maximul istoric de 4,9783 lei, atins în 19 mai 2023.
Conform prognozei de vară a Comisiei Naționale de Prognoză, cursul mediu anual al euro ar urma să fie în 2024 de 4,98 lei, pentru ca în 2025 acesta să urce la 5,03 lei, iar în 2026 la 5,09 lei.
De opt luni consecutive inflația anuală din România este cea mai ridicată din Uniunea Europeană. În octombrie, creșterea prețurilor din UE a urcat de la 2,1% în septembrie la 2,3%, în timp ce în țara noastră ea a fost de 5%.
Această evoluție nu a permis BNR să reducă dobânzile la ultima sa ședință de politică monetară din acest an, iar guvernatorul Mugur Isărescu a declarat că o astfel de măsură va fi luată „când inflaţia va merge în jos într-o manieră sustenabilă”. Dobânzile de politică monetară și pentru facilitatea de depozit au stagnat la 6,50%, respectiv 5,50%
Dealerii bancari au răspuns la această afirmație prin creșterea indicilor ROBOR, care au stagnat în ultimele aproape trei luni.
Procesul de creștere a indicilor ROBOR a luat o pauză la jumătatea acestei săptămâni, evoluție la care contribuie lichiditatea ridicată din piața monetară.
Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,59%, față de 5,55%, în data de 8 noiembrie când s-a desfășurat ședința de politică monetară a BNR, când s-a decis menținerea ratei de referință la 6,50%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 5,63% iar cel la 12 luni la 5,67%, față de 5,59%, respectiv 5,64%, în urmă cu circa două săptămâni.
Creșterea inflației din SUA la 2,6% în octombrie, față de 2,4% în septembrie, a stopat aprecierea monedei americane, începută după confirmarea mandatului lui Donald Trump la Casa Albă. Pieţele se tem de inflamarea prețurilor sub noua administraţie republicană, ceea ce nu va permite Rezervei Federale să scadă semnificativ dobânzile.
Euro a scăzut joia trecută până la 1,0497 dolari, minim al ultimului an, dar a urcat miercurea aceasta la 1,0545 – 1,0610 dolari. Cursul monedei americane a crescut până la 4,7329 lei iar la jumătatea acestei săptămâni a fost stabilit la 4,7170 lei.
Francul elvețian s-a menținut sub pragul de 0,94 euro, astfel că media lui a crescut marțea aceasta 5,3354 lei și a coborât a doua zi la 5,3244 lei. Cursul lirei sterline a atins un vârf de 5,9824 lei și a scăzut miercuri la 5,9713 lei.
Prețul gramului de aur a scăzut la jumătatea săptămânii de la 399,1947 lei la 397,9899 lei, consecință a deprecierii monedei americane și valoare cotațiile metalului galben din piețele specializate care se situau la 2.617 – 2.641,10 dolari/uncie.
Industria cripto a investit sute de milioane de dolari în campania prezidențială din Statele Unite, în special în candidatura lui Donald Trump. Obținerea unui nou mandat de către acesta și faptul că mulți dintre cei propuși pentru a ocupa poziții în viitorul său cabinet au opinii favorabile activelor digitale, a impulsionat achizițiile din piață.
Miercurea aceasta, un nou val de cumpărări de criptomonede a ridicat bitcoin la un maxim de 94.461 dolari, după creșterea în 13 noiembrie la 93.462,18 dolari. La rândul său, ethereum a urcat la 3.137 dolari, sub nivelul de 3.220 dolari, atins marți.
Analiza cuprinde perioada 13 – 20 noiembrie
Citește și: Analiză financiară: Rata inflației va crește ușor până la sfârșitul anului, anunță BNR