BNR a decis vinerea trecută menținerea ratei de referință la 6,5%, chiar dacă marile bănci centrale ale lumii au declanșat procesul de scădere a dobânzilor.
Motivul deciziei BNR este acela că România se confruntă cu o inflație aflată la cele mai ridicate cote din Uniunea Europeană iar cursul euro/leu este principalul instrument utilizat în lupta cu creșterea prețurilor, ceea ce a făcut din leu cea mai stabilă monedă din regiunea de la marginea zonei euro. Astfel, de mai bine de un an euro nu a mai trecut de pragul de 4,9780 lei.
Se poate spune că BNR a ales „stabilitatea” înainte de alegerile parlamentare și prezidențiale, „pe fondul așteptărilor inflaționiste pe termen scurt încă înalte și al cererii solide de bunuri”, conform comunicatului de presă, în care se mai precizează că „rata anuală a inflaţiei va scădea până la finele anului pe o traiectorie fluctuantă şi mai ridicată decât cea din prognoza din luna august 2024”.
Joia trecută, cursul euro a fost stabilit la 4,9763 lei. Au urmat trei ședințe de creștere, iar media a urcat până la 4,9771 lei, pentru ca la jumătatea acestei săptămâni cursul să se întoarcă la 4,9763 lei. Tranzacțiile din piața valutară s-au realizat în culoarul „clasic” al ultimelor două săptămâni, 4,976 – 4,977 lei.
Menținerea dobânzii pentru facilitatea de depozit, care a devenit principala rată directoare, la 5,5%, dar și nivelul ridicat al lichidității au înghețat indicii ROBOR la valori asemănătoare cu cele de la începutul lui septembrie.
Indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,55%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a consolidat la 5,59% iar cel la 12 luni la 5,64%.
Evoluția pozitivă a pieței muncii din Statele Unite, unde au fost create în septembrie 254.000 noi locuri de muncă iar rata şomajului a scăzut la 4,1%, dar și situația explozivă din Orientul Mijlociu au menținut la un nivel ridicat cererea de monedă americană, care este considerată drept unul dintre cele mai sigure plasamente.
Miercurea aceasta, în așteptarea publicării minutei ultimei ședințe de politică monetară a Rezervei Federale (Beige Book), euro a scăzut ușor la 1,0951 – 1,0982 dolari, valori apropiate de cele din urmă cu o săptămână.
În piața locală, cursul monedei americane a crescut la începutul acestei săptămâni la 4,5425 lei și a coborât la jumătatea ei la 4,5377 lei
Media francului elvețian a fluctuat între 5,2942 și 5,3087 lei, cea de miercurea aceasta fiind stabilită la 5,2959 lei. Cursul lirei sterline s-a mișcat între 5,9133 și 5,9751 lei, cel de la finalul perioadei analizate fiind stabilit la 5,9394 lei.
Aprecierea dolarului a ridicat luni prețul gramului la un nou maxim istoric de 387,6905 lei, însă el a scăzut miercuri la 381,7979 lei, în condițiile în care aprecierea monedei americane nu a acoperit scăderea metalului galben la 2.608,20 – 2.624,50 dolari/uncie.
Volatilitatea bitcoin a fost destul de ridicată. Joia trecută, criptomoneda a scăzut sub pragul de 60.000 dolari, după care s-a stabilizat în jurul pragului la 64.000 dolari, pentru miercurea aceasta să se retragă spre 62.000 dolari. Ethereum a urcat luni la peste 2.500 dolari, dar a alunecat la jumătatea acestei săptămâni spre 2.400 dolari.
Analiza cuprinde perioada 2 – 9 octombrie
Citește și: Analiză financiară: Unde ne duc banii