Până la alegerile parlamentare și prezidențiale nu se anticipează schimbări majore ale mediei euro. La ultima anticipație a Comisiei Naționale de Prognoză (CNSP), din raportul său de vară, publicat la jumătatea lui septembrie, indica un curs mediu anual al euro de 4,98 lei, față de 5 lei în prognoza de primăvară.
Creșterea aversiunii față de risc, după noul atac cu rachete al Iranului asupra Israelului, nu a afectat evoluția leului față de euro, la începutul lui octombrie.
În septembrie, cursul monedei unice a scăzut cu 0,13 bani. O bună parte din diferență s-a topit în primele două ședințe din octombrie, în cea de miercuri media crescând de la 4,9758 la 4,9764 lei, în timp ce tranzacțiile s-au realizat în culoarul 4,975 – 4,977 lei.
Conform celor mai recente estimări ale Consiliului Fiscal, deficitul bugetar va ajunge în acest an la 8% din PIB, în timp ce deficitul comercial a crescut în primele șapte luni la peste 18 miliarde euro.
Aceste date au redus proiecțiile în ceea ce privește creșterea economică a României din acest an. Chiar dacă CNSP prognozează o majorare a PIB de 2,8%, față de 3,4% la începutul anului, majoritatea analizelor prevăd o încetinire spre 1,5% sau chiar mai jos.
Piața monetară a fost calmă cu câteva zile înainte de ședința de politică monetară, de la care se așteaptă o nouă reducere a ratei de referință.
Ultimul sondaj CFA România anticipa pentru sfârșitul acestui an un nivel dobânzii de politică monetară de 6%, echivalentul a două scăderi succesive de câte un sfert de punct procentual, care ar urma să continue în 2025 și va aduce rata până la 5%.
Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,55%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a consolidat la 5,60% iar cel la 12 luni la 5,64%.
Finanțele și-au propus să se împrumute în octombrie cu peste 6,4 miliarde lei, mai mult cu 730 milioane lei, față de luna trecută. La această sumă se vor adăuga cele care vor fi obținute din piața japoneză, prin emisiuni de obligațiuni de tip Samurai, cu scadențe eșalonate pe 3 ani, 5 ani, 7 ani, 10 ani, 15 ani şi 20 de ani.
Cursul monedei americane a scăzut în septembrie cu 4,55 bani. La jumătatea acestei săptămâni, aceasta a crescut la 4,4952 lei, după ce euro a scăzut la 1,1054 – 1,1083 dolari.
Miercurea aceasta media francului elvețian a crescut la 5,3087 lei, față de o pierdere de 2,55 bani, în septembrie, lună în care lira sterlină a câștigat 3,6 bani, aprecierea care s-a majorat 5,9751 lei.
Gramul de aur a crescut în 26 septembrie la 382,8727 lei, însă miercurea aceasta a fost atins un nou maxim istoric de 383,4311 lei, evoluție la care a contribuit aprecierea monedei americane în timp ce metalul galben se tranzacționa pe piețele specializate între 2.644,40 și 2.663,90 dolari, sub recordul de 2.679,20 dolari, atins în urmă cu o săptămână.
În ceea ce privește evoluția argintului, acesta a urcat spre 33 dolari/uncie, mai sus cu 37% comparativ cu începutul anului, dar cu mult sub maximul istoric de aproape 50 de dolari, stabilit în 2011.
Criptomonedele continuă să fie vulnerabile atunci când crește aversiunea față de risc. La jumătatea acestei săptămâni, bitcoin se deprecia la 60.717 – 61.927 dolari iar ethereum la 2.441 – 2.498 dolari.
Analiza cuprinde perioada 25 septembrie – 2 octombrie
Citește și: Analiză financiară: Înainte de alegeri, BNR ține pe loc cursul euro