Politicile financiare aplicate de administrația Trump par a avea efecte contrare celor scontate de liderul de la Casa Albă. Decizia de a crește cu 25% tarifele vamale asupra oţelului şi aluminiului importat din Europa, precum și alte creșteri de până la 25% pentru importurile mari făcute de SUA din alte state non-europene, precum Mexic, Canada sau China, afectează deja economia din State. Cu ce influențează asta economia europeană și românească.
Analiza financiară
Piața valutară a continuat să fie stabilă, ceea ce a făcut ca media euro să scadă marginal de 4,9772 la 4,9771 lei, iar culoarul de tranzacționare a urcat la 4,977 – 4,9775 lei.
În ultimele săptămâni, piața monetară s-a acomodat cu scăderea volumului lichidității la circa 20 miliarde, față de 30 – 40 miliarde lei, înainte ca Ministerul de Finanțe să înceapă să se împrumute direct de la unele bănci comerciale.
Necesarul de finanţare guvernamentul din acest an se ridică la 232 miliarde lei (lei şi valută), sumă care trebuie să asigure acoperirea deficitului bugetar dar și rostogolirea unor datorii mai vechi, prin atragerea de 145 miliarde lei din piața locală, resoectiv 85 miliarde lei din cea externă. Dobânzile care trebuiesc plătite în 2025 la împrumuturile din anii precedenți este de 41 miliarde lei.
Faptul că piața s-a obișnuit cu o lichiditate mai mică a întrerupt procesul de creștere a indicilor ROBOR, care s-au stabilizat în jurul pragului de 6%, la jumătatea distanței dintre dobânda de politică monetară (6%/an) și cea pentru facilitatea de depozit (5,5%/an).
Indicele ROBOR
Miercurea aceasta, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019 a stagnat la 5,92%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 5,99%, iar cel la 12 luni la 6,07%.
Moneda euro, mai stabilă. Dolarul, în scădere
Moneda unică s-a consolidat la jumătatea acestei săptămâni în jurul pragului de 1,09 dolari și se tranzacționa în culoarul 1,0879 – 1,0931 dolari, fiind atins un nou maxim al ultimelor patru luni. În piața locală, cursul monedei americane a scăzut de la 4,5677 la 4,5636 lei, pierderea față de finalul lunii trecute fiind de peste 22 de bani.
Deciziile lui Trump, maladive
Creșterea cererii de euro, reflectată și de aprecierea acțiunilor europene, s-a majorat după ce Comisia Europeană a anunțat răspunsul său la decizia administrației Trump de a majora cu 25% tarifele vamale asupra oţelului şi aluminiului importat din Europa. Comisia a spus că măsurile sale vor afecta importuri din Statele Unite în valoare de până la 26 de miliarde de euro şi vor intra în vigoare în aprilie.
Investitorii se tem că războiul comercial declanșat de președintele Trump va determina majorarea prețurilor de consum în Statele Unite, după creșterea de 0,5% în ianuarie și 0,2% din februarie, ceea ce poate declanșa recesiunea în cea mai mare economie a lumii, care se poate propaga apoi la nivel mondial.
Cum stau alte monede europene
Aprecierea monedei unice la 0,9650 franci/euro, maxim al ultimelor opt luni, a provocat scăderea mediei monedei elvețiene de 5,1803 la 5,1695 lei, mai jos cu peste 13 bani față de sfârșitul lunii trecute. Cursul lirei sterline a alunecat de la 5,9066 la 5,9026 lei, minim al ultimelor circa două luni, mai jos cu circa 5,2 bani față de ultima ședință din februarie.
Media monedelor din regiune a continuat să se deprecieze, la 4,2017 zloți/euro, respectiv 401,12 forinți/euro.
Aurul scade, bitcoin își revine
Prețul gramului de aur a scăzut de la 427,9177 lei la 427,5571 lei, în timp ce metalul galben s-a retras ușor la 2.907,70 – 2.925,60 dolari/uncie.
După scăderea de marți sub pragul de 77.000 dolari, bitcoin a urcat la jumătatea acestei săptămâni la 81.298 – 84.293 dolari. Ethereum, care a atins un minim de 1.767 dolari, se tranzacționa între 1.853 și 1.952 dolari.
Radu GEORGESCU