Europa are mai mult de pierdut decât Statele Unite, aliatul său, prin impunerea de sancţiuni Rusiei în dosarul ucrainean, dat fiind că este întotdeauna mai puţin confortabil să fii nevoit să-ţi pedepseşti vecinul decât un adversar situat la celălalt capăt al lumii, notează AFP într-un comentariu transmis miercuri, informează AGERPRES.
‘Este evident că Europa se expune mult mai mult decât Statele Unite, pentru că apropierea geografică vine la pachet cu legături economice şi de securitate strânse’, a apreciat Guntram Wolff, directorul institutului Bruegel de la Bruxelles, pentru France Presse.
În pofida sancţiunilor impuse de europeni după anexarea de către Moscova a peninsulei Crimeea în 2014, Rusia rămâne a cincea piaţă de exporturi pentru Uniunea Europeană, cu 81,5 miliarde de euro în primele 11 luni din 2021.
La rândul său, Rusia este al treilea mare exportator în UE, după China şi SUA, potrivit Eurostat, cu mărfuri în valoare de 142 miliarde de euro în acelaşi interval.
‘Această relaţie comercială contează pentru noi’, a recunoscut preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu ocazia Forumului Economic Mondial de la Davos pe 20 ianuarie, într-un context de escaladare a tensiunilor între Occident şi Rusia, care a lansat manevre militare la porţile Ucrainei.
Şefa Comisiei a adăugat totuşi că această relaţie ‘contează încă şi mai mult pentru Rusia’, ea precizând că UE este primul partener şi primul investitor în această ţară.
‘Marja de manevră nu este câtuşi de puţin aceeaşi pentru Europa’ ca pentru SUA, observă Olivier Dorgans, avocat specializat în sancţiuni economice, remarcând riscul de ‘a se sancţiona pe sine’ prin sancţionarea celuilalt în acest tip de conflict.
Exemplul cel mai grăitor este cel al hidrocarburilor, ţintă potenţială în arsenalul de sancţiuni contra Moscovei într-un context de explozie a preţurilor în Europa şi în plin sezon de iarnă, dacă preşedintele Vladimir Putin s-ar aventura să invadeze Ucraina.
Rusia furnizează peste 40% din gazul importat de UE, iar o închidere a robinetului, din cauza fie a sancţiunilor occidentale, fie a unor măsuri de retorsiune ruse, ar risca să împovăreze şi mai mult factura de energie a milioane de familii.
‘Există rezerve, dar vorbim aici de câteva săptămâni de consum’, explică Guntram Wolff. ‘Rezervele ar ajunge la zero şi atunci ar fi foarte complicat să se compenseze 100% din importurile de gaz din Rusia cu gaz din Qatar sau de la alţi producători’, consideră analistul, atrăgând atenţia asupra riscului de penurie.
În acest dosar spinos, un înalt responsabil de la Casa Albă a afirmat marţi că occidentalii au luat măsuri pentru a proteja aprovizionarea Europei cu gaze naturale.
Celălalt mare dosar priveşte sectorul financiar din Rusia.
SUA ar putea să interzică tranzacţiile în dolari sau să excludă Moscova din organizaţia Swift – un sistem esenţial de schimburi bancare internaţional creat în 1973 şi din care fac parte 300 de bănci şi instituţii ruse.
Potrivit diferitelor scenarii, companiile care fac afaceri cu Rusia s-ar vedea puternic afectate. Germania, aflată în relaţii economice puternice cu Rusia, şi-a arătat ostilitatea faţă de ideea unor sancţiuni referitoare la Swift, conform unei surse diplomatice europene.
În acest context, avocatul Olivier Dorgans crede că pe parcursul negocierilor între occidentali ar putea fi aleasă o abordare mai fină, pentru a nu supune companiile europene unor şocuri economice prea mari.
‘În loc de a sancţiona toate băncile ruseşti, se va începe poate cu cele mai apropiate de cercurile legate de Vladimir Putin, poate va fi lăsat neatins sectorul gazelor, prea important pentru Europa, dar mai întâi sectorul petrolier’, este de părere Dorgans, vorbind totuşi despre necesitatea unor sancţiuni mai dure decât în 2014.
În orice caz, ‘dacă Statele Unite s-ar decide să acţioneze de unele singure, incidenţa sancţiunilor economice americane în afara frontierelor lor este atât de puternică, încât actorii majori din UE, bancari sau energetici, s-ar vedea obligaţi să se conformeze’, consideră avocatul.
Cu toate acestea, nu există riscul destabilizării economiei europene, crede Andrew Kenningham, economistul-şef pentru Europa al cabinetului de analiză Capital Economics, calificând drept ‘relativ redus şi de scurtă durată’ efectul asupra economiei zonei euro al sancţiunilor prin comparaţie cu riscurile legate de pandemie.