Proiectul noului Cod al Muncii este supus dezbaterii publice pana pe data de 20 decembrie. Conform acestuia, legislatia in vigoare sufera mai multe modificari:
– perioada in care angajatorul trebuie sa asigure fiecarui salariat concediul de odihna neintrerupt, pentru situatiile in care concediul este programat fractionat, va fi redusa de la 15 la 10 zile;
– daca pe durata unui an calendaristic, angajatul a beneficiat de concediu de odihna cu o durata mai mare decat cea la care ar fi avut dreptul in raport cu activitatea prestata in anul respectiv, angajatorul va putea retine din salariul angajatului indemnizatia de concediu aferenta perioadei de depasire a duratei legale sau va putea opta pentru reducerea corespunzatoare a duratei concediului de odihna in anul urmator;
– salariatii pot fi obligati de angajatori sa plateasca pagubele materiale inregistrate din vina acestora, intr-un termen care porneste de la 30 zile de la data comunicarii, si le vor retine din salariu contravaloarea pagubei daca acesta refuza sa achite suma in termenul stabilit;
– angajatorul poate cere informatii in legatura cu persoana care solicita incadrarea in munca de la fostii sai angajatori, dar numai cu privire la activitatile indeplinite si la durata angajarii si numai cu incunostintarea prealabila a celui in cauza;
– pentru verificarea aptitudinilor salariatului, la incheierea contractului individual de munca se poate stabili o perioada de proba de cel mult 45 de zile calendaristice (fata de 30 zile in prezent) pentru functiile de executie si de cel mult 120 de zile calendaristice (90 zile in prezent) pentru functiile de conducere;
– aptitudinile profesionale la incadrarea persoanelor cu handicap vor fi verificate tot printr-o perioada de proba de maximum 30 zile calendaristice;
– pe durata sau la sfarsitul perioadei de proba, contractul individual de munca poate inceta printr-o notificare scrisa, dar fara preaviz, la initiativa oricareia dintre parti;
– angajatorul are obligatia sa inregistreze demisia salariatului, iar refuzul va da dreptul salariatului de a face dovada acesteia prin orice mijloace de proba;
– Termenul de preaviz este cel convenit de parti in contractul individual de munca sau, dupa caz, cel prevazut in contractele colective de munca aplicabile si nu poate fi mai mic de 20 zile lucratoare pentru salariatii cu functii de executie, respectiv de 45 de zile lucratoare pentru salariatii care ocupa functii de conducere;
– un contract individual de munca este suspendat de drept si pentru participarea la greva, dar fara ca suspendarea sa fie efectuata din initiativa salariatului. Prevederea conform careia contractul individual de munca poate fi suspendat din initiativa angajatorului ca sanctiune disciplinara va fi abrogata;
– din initiativa angajatorului, contractul individual de munca va putea fi suspendat si in cazul reducerii temporare a activitatii, nu doar a intreruperii activitatii, ca si pe durata suspendarii de catre autoritati a avizelor, autorizatiilor sau atestarilor necesare pentru exercitarea profesiilor;
– in cazul reducerii temporare a activitatii, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare, pentru perioade care depasesc 30 zile, angajatorul va avea posibilitatea reduceri programului de lucru de la 5 zile la 4 zile pe saptamana, cu reducerea corespunzatoare a salariului, pana la remedierea situatiei care a cauzat reducerea programului;
– in cazul in care contractul a fost suspendat pe durata cercetarii disciplinare prealabile a angajatului sau cercetarii judiciare a acestuia pentru fapte penale incompatibile cu functia detinuta si daca ulterior se constata nevinovatia celui in cauza, salariatul isi reia activitatea anterioara, platindu-i-se o despagubire egala cusalariul si celelalte drepturi de care a fost lipsit pe perioada suspendarii contractului;
– salariatii nu vor putea fi concediati pe durata concediului paternal. De fiecare data cand in timpul perioadei de suspendare a contractului va interveni o cauza de incetare de drept a contractului individual de munca, cauza de incetare de drept va prevala;
– munca suplimentara se compenseaza prin ore libere platite in urmatoarele 60 de zile dupa efectuarea acesteia, nu in 30 de zile, cum stabileste legislatia in vigoare;
– in perioadele de reducere a activitatii, angajatorul va avea posibilitatea de a acorda zile libere platite ce se vor constitui intr-un cont cu care acesta va putea sa compenseze, in avans, eventualele ore suplimentare ce vor fi prestate pe parcursul anului.