Cupa Mondiala 2010 Africa de Sud, in cifre, in a zecea zi de competitie

Ad imageAd image

Dupa zece zile de la debutul competitiei, echipele par a-si fi intrat in mana la turneul final al Campionatului Mondial din Africa de Sud. Statisticile ne arata cine a jucat si cine a incercat sa joace.

Argentina a bombardat portile adverse – nationala lui Maradona are cele mai multe goluri marcate si a trimis un total de 42 de suturi, dintre care 18 pe poarta, 18 spre poarta si 6 in blocaj. La acest capitol este urmata de Ghana cu 38 de suturi, la coada aflandu-se nationala lui Drogba cu un total de doar 5 suturi, dintre care unul singur pe poarta.

Sarbii sunt cei mai rai – in doar doua partdie, sarbii au reusit sa acumuleze sase cartonase galbene si unul rosu. Spania si Coreea de Nord se afla la polul opus, dupa meciurile de debut, ambele avand zero in dreptul cartonaselor incasate.

Brazilienii paseaza cel mai bine – cu un procentaj de 83.22% al paselor reusite dintr-un total de 715, reprezentativa antrenata de Dunga se afla pe primul loc la acest capitol. In ciuda faptului ca au produs surpriza, elvetienii au cel mai mic procentaj al paselor reusite. Doar 57.23% din totalul de 318 de pase trimise de elvetieni si-au atins tinta. Cele mai multe pase reusite din competitie le-au bifat olandezii (975) , dar pot fi ajunsi din urma de Spania care are 527 de pase reusite dupa primul meci, sau de Brazilia (595).

Mexicanii fug de rup pamantul – 225 de km au fugit jucatorii Mexicului in cele doua partide disputate. Generosi la efort au fost si baietii din tara cantoanelor, care pentru a obtine rezultatul istoric impotriva Spaniei, au fugit 119 km. „Lenesii” turneului sunt deocamdata chilienii, ei fugind in partida cu Honduras doar 86 de km.

Pipita Higuain, cel mai bun marcator – hattrick-ul din meciul impotriva Coreei de Sud, l-a propulsat pe jucatorul Realului pe prima treapta a marcatorilor. Pe locul secund, ambii cu cate doua reusite, se afla uruguayanul Diego Forlan si ghanezul Asamoah Gyan.

Lahm si Melo sunt „regii paselor” – 138 de pase din totalul de 161 trimise de picioarele fundasului lui Bayern Munchen au ajuns la destinatie, realizand astfel un procentaj de 85.71%. Iar, jucatorul lui Juventus, Felipe Melo a trimis 84 de pase reusite din un total de 92, procentajul lui fiind de 91.30%!

Carl Valeri este maratonistul Australiei – 24.82 km, dintre care 9.12 in posesia mingii a fugit mijlocasul „cangurilor” in cele doua partide disputate de echipa sa.

Avraam Papadopoulos, speedy gonzales al Greciei – jucatorul inalt de doar 1,68m, a atins pe parcursul meciului cu Nigeria, viteza de 31.57 km/h! De retinut este ca cel mai rapid om din lume, Usain Bolt poate fugi cu viteza de 37.15 Km/h.

101 – de meciuri au jucat echipele africane la Campionatul Mondial, Ghana nereusind sa invinga Australia  la centenar.

17.5 – este procentul meciurilor terminate 0-0 de Anglia la Campionatele Mondiale (10 din 57). Aceasta medie este mai mare ca al oricarei alte echipe.

7 – jucatori ai Germaniei au primit de-a lungul istoriei cartonase rosii la Campionatul Mondial, Miroslav Klose fiind ultimul dintre ei.

13 – minute i-au trebuit jucatorului Valter Birsa sa inscrie impotriva americanilor cel mai rapid gol din istoria Sloveniei la Campionatele Mondiale.

61 – de pase reusite dintr-un total de 65 a realizat Wesley Sneijder impotriva Danemarcei

82 – de minute din partida Slovenia – SUA au trecut pana Michael Bradley a marcat golul egalizator. A fost pentru prima data in istoria Campionatului Mondial cand un  jucator a marcat pentru o echipa antrenata de tatal sau.

36 – de ani au trecut de la ultimul penalty ratat de Germania la un Campionat Mondial pana la executia slaba a atacantului Podolski de la punctul cu var din meciul contra Serbiei.

25 – de goluri a marcat Danemarca in istoria Campionatelor Mondiale, ultimele doua fiind inscrise impotriva Camerunului.

3.5 – este media cartonaselor luate de sarbi la aceast Campionat Mondial.

43 – de faulturi au comis jucatorii Frantei in doar doua meciuri disputate la turneul final.

campionatul mondial 2010

Distribuie articolul
Adaugă un comentariu