Dosarul de coruptie al fostului deputat liberal Ioan Hoban se judeca marti la Curtea Constitutionala. Avocatul acestuia a invocat o exceptie de neconstitutionalitate privind actul normativ in baza caruia functioneaza Directia Nationala Anticoruptie. Dupa solutionarea exceptiei, dosarul se va judeca pe fond, la instantele din Maramures.
In luna august, 2008, procurorii Directiei Nationale Anticoruptie l-au trimis in judecata pe Hoban, pentru savarsirea infractiunii de luare de mita si instigare la abuz in serviciu contra intereselor publice. Alaturi de acesta, au mai fost trimise in judecata inca doua persoane. Este vorba de Mircea Titus Streuti, consilier superior in cadrul Primariei Baia Mare, si Bogdan Mihail Soare, cel care a intermediat vanzarea – cumpararea unui teren detinut de fostul deputatul la periferia Baii Mari. Profitul rezultat a fost de 650 mii euro.
La inceputul anului 2003, S.C. Kaufland Romania si-a manifestat intentia pentru construirea unui supermarket pe raza orasului Baia Mare. Societatea a intampinat dificultati in a ajunge la o intelegere cu reprezentantii Municipalitatii. Investitorii vizau obtinerea unui teren bun, in intravilanul localitatii, pentru a-si asigura rentabilitatea afacerii.
Una dintre posibilele locatii a fost si aceea a terenului aflat intre Spitalul Judetean si raul Sasar, langa o biserica ortodoxa ridicata dupa 1990. Dupa mai multe refuzuri, omul de afaceri Ioan Hoban, la acea data consilier local PNL, a intervenit, propunandu-le austriecilor o varianta indirecta pentru a ajunge la cumpararea terenului dorit.
Hoban detinea un teren in zona “Depozitelor” din Baia Mare, intre strazile Sperantei si Topazului. O suprafata de 3,3 ha de teren buna de nimic. Denivelari de teren, mocirla, tufisuri, gunoaie. Un teren egal cu zero, in conditiile in care utilitatile se aflau la o distanta considerabila, iar zona necesita cheltuieli serioase de amenajare.
Fostul deputat le-a propus austriecilor sa-i cumpere respectivul teren (evident, la un pret mult peste cel al pietei), urmand ca el sa intreprinda demersuri pentru schimbul acelui teren cu cel vizat, din fata Spitalului, suprafata aflata la acea data in domeniul public al urbei. In urma negocierilor, cele doua parti au cazut la intelegere.
Primul pas a fost schimbarea Planului Urbanistic Zonal (PUZ), care prevedea un parc. Prin modificarea PUZ-ului, s-a avut in vedere si includerea in acea zona a unui supermarket. Apoi, a urmat trecerea unei suprafete de 1,2 ha din domeniul public in cel privat al Municipalitatii, printr-o hotarare de Consiliu Local.
Cu aceeasi ocazie, s-a aprobat si vanzarea unei suprafete de 0,5 ha din acel teren, prin licitatie publica. La momentul intocmirii PUZ-ului, nimeni nu s-a gandit ca respectivul teren va suscita atata interes. Astfel ca a trebuit modificat PUZ-ul.
A urmat un al doilea pas. Vanzarea unui teren din domeniul public fiind prohibita, s-a apelat la varianta trecerii sale in domeniul privat. Totusi, cu licitatie. Pana aici, lucrurile nu sunt atat de grave, ele putand fi explicate prin necesitatea dezvoltarii orasului, prin atragerea investitorilor straini, prin oferirea de facilitati catre acestia sau alte argumente cu caracter socio-economic. Insa ceea ce a urmat a demonstrat faptul ca respectivele demersuri s-au facut premeditat, pentru a facilita deputatului Ioan Hoban obtinerea unui folos necuvenit, asa cum au apreciat procurorii DNA.
Terenul detinut de Ioan Hoban intre strazile Sperantei si Topazului i-a apartinut lui Pavel Hoban, tatal ex-deputatului, si a fost retrocedat in baza legilor fondului funciar. Ulterior, el a fost trecut in proprietatea minorilor Andrei Hoban si Maria Andreea Hoban, fiul si, respectiv, fiica lui Ioan Hoban, cu interdictie de vanzare fara acordul parintilor. In acest sens a existat o procura speciala prin care parintii Ioan si Steluta Doina Hoban au fost imputerniciti sa vanda terenul.
In primavara anului 2003, acesta a fost vandut catre S.C. Baca Romus S.R.L., cu sediul in Bucuresti. O societate detinuta de grupul Bank Austria Creditstalt Leasing GmbH, care are ca obiect de activitate operatiuni de leasing imobiliar international si construirea de magazine tip Kaufland
In data de 19 mai 2003, cele 3,3 ha de teren detinute de familia Hoban in zona “Depozitelor” au intrat in proprietatea firmei bucurestene, S.C. Baca Romus, societate care a avut un rol de intermediar in aceasta afacere.
A urmat etapa schimbului de teren, care a presupus o evaluare a acestora. S-a mers pe varianta cea mai profitabila, prin folosirea unui evaluator al Primariei. Acesta s-a dovedit mai tarziu a fi cheia intregii afaceri. Pe de alta parte, nici situatia juridica a terenului de pe str. George Cosbuc nu era foarte limpede, iar pentru lamurirea acesteia au fost facute tot felul de compromisuri.
Mai intai, evaluarea. Expertul desemnat in acest sens a fost Mircea Streuti, angajat al Primariei Baia Mare. Acesta a intocmit un raport de evaluare total contrar realitatii, din cauza caruia a fost nevoit a da cu subsemnatul in fata procurorilor DNA.
Conform lui Streuti, la data evaluarii, terenul vandut de Hoban era unul foarte valoros, fiind apreciat la 1.300 euro pe ar, in timp ce terenul detinut de Primarie in fata Spitalului nu reprezenta cu mult mai mult, acesta din urma fiind evaluat la 3.000 euro pe ar.
Astfel, pentru efectuarea schimbului a fost stabilit un raport de 2,37 la 1. O diferenta menita a starni rasul oricui incearca a face o comparatie intre un teren aflat la cateva sute de metri de centrul orasului, intr-o zona locuita, inconjurata de mai multe institutii (Spitalul, Palatul de Justitie, Inspectoratul Teritorial de Munca, Garda de Mediu, cateva biserici etc) si un teren plin de bolovanis, denivelari si mocirla, la acea vreme, situat la periferia Baii Mari, intr-o zona industriala. Dupa mintea lui Streuti, terenul din oras valora doar de doua ori mai mult. In realitate, diferenta este mult mai mare.
ZiarMaramures.ro a consultat mai multi experti evaluatori, care ne-au declarat ca la vremea schimbului, terenul lui Hoban valora cateva sute de euro pe ar. Probabil 300 euro. Iar cel schimbat de Primarie, mult peste 3.000, undeva la 8 – 10.000 de euro. Astfel, raportul real a fost de 1 la 30 si nu 1 la 2, asa cum a scris Streuti.
La un moment dat, pana si consilierii locali au realizat disproportia respectiva, iar in cadrul sedintei in care s-a votat aprobarea schimbului, au ridicat valoarea raportului la 3 la 1, urmand ca pentru 1 ha teren langa Spital, investitorii sa ofere 3 ha de… „speranta”.
Si s-a aprobat, desi cu doar o luna inainte, aceiasi consilieri locali, printre care se numara si Ioan Hoban, votasera pentru vanzarea terenului la licitatie. In final, schimbul s-a efectuat la o valoare de 10 ori mai mica.
Castigatorul acestui schimb a fost deputatul Ioan Hoban, care a vandut la un pret foarte bun un teren ce nu valora mai nimic. Consiliul Local a avut doar de pierdut. Municipiul s-a ales cu terenul de doi lei al lui Hoban si a pierdut unul in zona buna a orasului.
Ulterior, DNA a intrat pe fir, incepand adunarea datelor. Mai mult timp s-a tot vorbit de faptul ca fostul consilier local PNL, Ioan Hoban, ulterior, deputat, ar fi cercetat penal in dosarul privind schimbul respectiv, insa DNA nu a oferit vreo informatie oficiala. Abia in 25 iunie 2008, DNA a instiintat Consiliul Local Baia Mare de dosarul respectiv, solicitand alesilor locali sa se pronunte in privinta constituirii ca parte civila.
Modul in care s-a votat a fost absolut sfidator la adresa baimarenilor. Dupa ce au prejudiciat bugetul local cu 650 mii euro, conform evaluarii DNA, prin nestiinta de care au dat dovada, facilitandu-i lui Hoban jocul de culise, acum alesii locali s-au aratat nepasatori fata de cele intamplate. Alesii au votat impotriva constituirii de parte civila.
In august 2008, DNA a anuntat trimiterea in judecata a celor implicati in schimbul respectiv: deputatul Ioan Hoban, evaluatorul Mircea Streuti si Bogdan Soare, reprezentantul intermediarului Baca Romus.
Conform unui comunicat emis la acea data, “In cursul lunilor aprilie – mai 2003, odata cu initierea construirii unui supermarket pe raza municipiului Baia Mare, inculpatul Hoban Ioan a realizat o intelegere frauduloasa cu inculpatul Soare Mihail Bogdan si cu Streuti Titus Mircea. Prin aceasta intelegere, Hoban Ioan a conditionat avizarea unui schimb de terenuri in Comisia de urbanism a Consiliului Local, de achizitionarea, de catre firma Kaufland (prin intermediarul Soare Mihail Bogdan) a unui teren ce ii apartinea, la un pret supraevaluat, situat la periferia municipiului. Prin schimbul de terenuri, Consiliul Local primea acest teren si dadea, in schimb, un teren subevaluat situat in zona centrala.
Subevaluarea terenului situat in centrul municipiului Baia Mare, apartinand Consiliului Local si supraevaluarea terenului de la periferie, apartinand inculpatului Hoban Ioan, a fost facuta de inculpatul Streuti Titus Mircea printr-un raport de evaluare.
In urma supraevaluarii terenului proprietate personala si a realizarii schimbului, inculpatul Hoban Ioan a incasat 490.000 euro in plus fata de valoarea reala a terenului. Diferenta dintre valoarea de piata a terenului din centrul orasului apartinand Consiliului Local si cea stabilita in raportul de evaluare si incasata de Consiliul Local, diferenta insumand 651.195 euro, reprezinta prejudiciul in dauna Consiliului Local Baia Mare.
Procurorii au instituit masura sechestrului asigurator in vederea recuperarii prejudiciului si confiscarii obiectului mitei numai impotriva inculpatului Soare Mihai Bogdan, pe numele celorlalti doi inculpati nefiind identificate bunuri personale. Dosarul a fost trimis spre judecare la Inalta Curte de Casatie si Justitie, competenta acestei instante de judecata fiind atrasa de calitatea actuala de deputat in Parlamentul Romaniei a inculpatului Hoban Ioan”.
Cei trei au fost trimisi in judecata pentru urmatoarele fapte: Ioan Hoban – luare de mita si instigare la abuz in serviciu contra intereselor publice; Bogdan Soare – dare de mita; Mircea Streuti – complicitate la luare de mita si fals intelectual.
Dupa mai multe amanari din diverse ratiuni, cauza a ajuns pe rolul Curtii Constitutionale, in urma unei exceptii invocate de avocatul Ioan Blajan. Acesta afirma ca DNA isi desfasoara activitatea in afara cadrului legal
„DNA functioneaza ilegal. Institutia s-a infiintat ca si Parchet National Anticoruptie. A fost reorganizata ca si Directie Nationala Anticoruptie, in baza unei ordonante de guvern. In opinia mea, dar si a altor juristi, cum ar fi profesorul Gheorghita Mateut, cel mai mare procedurist penal in viata, din Romania, ordonanta este neconstitutionala, pentru simplu fapt ca Guvernul nu poate sa modifice o lege organica pe calea unei ordonante de urgenta. Orice modificare judiciara se face numai pe calea legii organice.
PNA s-a infiintat printr-o ordonanta de guvern, din 2002, validata ulterior de Parlament. Si a functionat in baza unei legi trecute prin Parlament. Iar modificarile ulterioare sunt facute pe baza unei ordonante”, a precizat avocatul Ioan Blajan.
Referitor la acest dosar, fostul deputat afirma ca este nevinovat, fapt dovedit prin aceea ca procurorii nu i-au prezentat nicio proba care sa dovedeasca savarsirea unei infractiuni.
„Nu comentez trimiterea mea in judecata. Daca asa au considerat procurorii, trebuie sa aiba probe. Mie nu mi-au prezentat niciuna. Au fost numai discutii. Am vandut terenul si gata. Ce s-a intamplat dupa aceea nu m-a interesat.
Eu am cerut sa se faca o evaluare a terenului de catre un expert obiectiv si nu de catre un angajat al DNA. Am solicitat un expert autorizat, dar s-a respins. Poate se va aproba in instanta. Nu pot accepta chestiuni neautorizate. Se tot vorbeste de varianta schimbului. Daca o aveam in vedere, o faceam eu. Dar am fost singurul dintre consilieri care nu a votat schimbul. Am considerat ca e mai bine sa nu votez. Si nu am votat. Daca nu am votat, e bai ca nu am votat. Daca votam, era bai ca votam. Nicicum nu e bine”, a spus liberalul Ioan Hoban la momentul trimiterii sale in judecata.
Ciprian DRAGOS