Scrisoare deschisa catre Cristi Anghel
Cristi, iti scriu aceasta scrisoare in baza unei prietenii vechi, de 30 de ani.
Ne stim din anul 1980, cand eu am venit in Baia Mare. Tu erai aici de vreo 2-3 ani si aveai deja o gasca de prieteni formata. Ne-am imprietenit imediat, fiind si eu venit din Regat.
Am ramas prieteni in toti anii aceia, iar cand ai candidat la Primarie, tot prietenii ti-au fost alaturi. De altfel, peste ani, baimarenii isi amintesc doar grupul de tineri sportivi care te sustineau si caciula de iepure pe care o purtai tu atunci. Nu mai stie nimeni ce program politic ai avut, ce a scris presa despre tine, ce au spus adversarii politici…
Important e ca ai castigat si ca ai reusit timp de 17 ani sa recastigi increderea baimarenilor.
Dupa 17 ani, pe 17 martie 2010, s-a intamplat ceea ce stim cu totii. Poate asa a fost destinul. Nu te invinovatesc pe tine si nu invinovatesc pe nimeni. Timpul va demonstra ceea ce trebuie demonstrat. Esti un om puternic si esti capabil sa iti infrunti destinul.
Am o singura nelamurire pe care voi incerca sa o clarific adresand retoric mai multe intrebari : Unde a disparut spiritul perioadei in care ne-am cunoscut ? Ce s-a ales de nebunia aceea curata de acum 30 de ani ? De unde a aparut atata invidie, atata neincredere, atata minciuna, atata manipulare ? De ce am impresia ca in jurul tau s-au aciuiat prea multi oportunisti ? De ce am impresia ca o gasca de nemernici vor sa traga la sorti pentru „camasa lui Iisus” ?
Cristi, am fost duminica si luni la biserica. Am fost apoi cu nepotica in parc. Am stat de vorba cu prieteni, cunostinte, am tras cu urechea la discutiile purtate de altii. Baimarenii te apreciaza pe tine si ii injura pe cei care s-au capatuit in jurul tau si care acum sunt cuprinsi de disperare. Oameni slabi, care nu au puterea sa isi infrunte destinul. Oameni care acum se folosesc de numele tau si de suferinta ta pentru a se cocota mai sus sau pentru a ramane cu ciolanul pe care l-au dobandit de-a lungul anilor.
Nu stiu cum se vede realitatea din spatele usilor inchisorii, nu stiu cum iti e prezentata aceasta realitate, insa mi-e teama ca unii, din cauza carora ai ajuns poate in aceasta situatie, vor sa te foloseasca pe post de coordonator de joc. Din nefericire, e vorba de jocul lor. Nu mai e nici jocul tau, nici jocul orasului pe care stiu ca l-ai indragit.
Mergi mai departe, daca mai crezi intr-o sansa de anulare a sentintei, mergi la CEDO, dar nu ii lasa pe sforarii politici sa blocheze activitatea orasului. Orasul are nevoie de primar. De cand ai plecat tu, situatia a scapat de sub control. Baimarenii vor alegeri. Daca tu vrei sa fi coordonatorul de joc al unor indivizi care nu stiu ce inseamna o echipa, orasul te va asocia cu ei.
Cristi, tu ai numele tau, ai imaginea ta, ai trecutul tau. Lasa orasul sa isi aleaga un nou primar si vei fi din nou apreciat. Stiu ca avocatii pot sa traga de timp. Dar oare nu ii cunosti tu pe avocati ? Oare nu ei te-au asigurat ca situatia este sub control si ca nu trebuie sa iti faci probleme ?
Stiu ca miercuri vei veni din nou in fata instantei din Baia Mare. Spune-le judecatorilor ca esti nevinovat, ca nu meriti ceea ce traiesti in prezent, dar nu mai bloca desfasurarea fireasca a evenimentelor. Renunta la avocati si la chichitele lor. Ei nu au facut niciodata parte din echipa ta.
Pentru mine si pentru multi altii vei ramane, pentru totdeauna, cel mai bun primar. Incearca sa ramai si cel mai bun prieten, ascultand ce-ti spune un prieten… A trage de timp inseamna a creste tensiunea in oras, inseamna a-i indeparta de baimareni de factorul lor de referinta – Cristian Anghel !
Cu prietenie,
D.M.