Cand ai plecat, am inchis usa-n urma ta s-am rasuflat usurat: „Dumnezeule, in sfarsit!”. Iubito, am pupat cainele de bucurie, multumindu-ti ca mi-ai redat liberatatea. Sunt liberrr! Nu mai speram…
Iubito, de cand ai plecat duminica merg la meci cu baietii. Rontaim seminte si scuipam pe jos, injuram birjareste s-apoi bem bere acra la butoi, rece, pana cand simtim ca ne clantane neuronii si suntem convinsi ca toate femeile-s frumoase. Apoi, nu mai suntem convinsi de nimic, pentru ca ne facem pulbere.
Iubito, de cand ai plecat imi crapa capul in fiecare dimineata. Mai putin vineri, pentru ca joi nu beau din pricina nenorocitei aleia de inchideri de saptamana. Dar pentru asta ma razbun tragandu-i cu ochiu’ amantei sefului, prefacandu-ma ranit din dragoste, suspinand cu tristete. Suspina si ea. Si in privire-i transpar toate dorintele, mustind. Si ramane cu sefu’.
Iubito, de cand ai plecat incurc mereu locul in care se pune detergentul cu cel in care se pune inalbitorul. Masina de spalat automata va deveni manuala in scurt timp, e convins mesterul care a reparat-o de atatea ori. Odata mi-a spus, cu mila: Nu va e mai ieftin sa va cumparati alta? I-am spus ca nu. Doar e de la tine.
Iubito, de cand ai plecat mai grav e ca stau cate douaj’ de minute in fata raftului cu detergenti, iar vanzatoarele se uita la mine ca la un ciudat. La inceput nici nu imi luam detergent, pentru ca de cand ai plecat, iubito, traiesc ca un rege: nu-mi mai spal ciorapii, ii arunc! Am facut un calcul si se pare ca asa ies mai ieftin. Ulterior, contabilul firmei mi-a zis ca am calculat gresit.
Iubito, de cand ai plecat camasile mele albe sunt mov. S-a decolorat un prosop caramiziu si a trebuit sa-mi cumpar cravate roz, sa se asorteze. Roz, cu fluturi. Ma-mbrac ca un clovn, dar sunt liber. Atat de liber incat odata am dormit in parc – imi pierdusem cheile si n-avem pe cine sa sun sa-mi deschida. Am dormit cu boschetarii, pe banciile ude; ei, beti de viata, eu… beat de tine.
Iubito, de cand ai plecat plimb cainele pe balcon si am donat pestisorul nostru rosu primului venit. Era un cersetor. M-a intrebat daca ii dau ceva si i-am dat. Pestisorul. Nu-mi amintesc daca am facut-o din mila sau fiindca ma innebuneau bataile sacadat-disperate-n usa. I-am dat pestisorul, oricum nu facea galagie cand veneam seara matol acasa, deci nu-mi amintea de tine. De-atunci astept urmatorul cersetor. Ii voi da cainele. Oricum face galagie, deci il plimb pe balcon. Dar asta, parca, ti-am mai spus.
Iubito, de cand ai plecat gatesc de pe net. Am un folder pe desktop: „Retete”. Il alimenteaza prietenele tale cu niste delicii, banuiesc. Spun „banuiesc”, nu pentru ca sunt nesigur de cand ai plecat, ci pentru ca prietenele tale imi induc acest sentiment. „Ai gatit?”. „Da”, zic. „Si? A fost delicios, nu?”. Asa ca trebuie sa fie niste mancaruri delicioase, desi mie imi ies atat de groaznic, incat nici macar cainele nu le mananca. Se poate sa fie, insa, de la lipsa de miscare. Il plimb pe balcon, ti-am mai spus…
Iubito de cand ai plecat habar n-ai cat mi-e de bine. In ultima luna am mancat placinte si covrigi. Primele erau din cuaternar, dar covrigii erau parca mai proaspeti. Din paleolitic. In fine, cu alimentatia nu-mi fac probleme, stii cum se spune: Mestec, deci exist! … sau asa ceva. Am slabit ceva, dar macar par mai tanar (nu stiu, insa, de ce cunoscutii ma privesc cu condescendenta si ma intreaba daca nu cumva sunt bolnav, cand eu am o singura boala: lipsa ta).
Iubito, de cand ai plecat… La naiba, intoarce-te! Nu pot fara tine! Ingurgitez aer fara sa respir, exist fara sa traiesc, te iubesc in absenta. Esti viata… Restul, adjuvanti fara sens. Hai, vino, sa ne pastram macar cainele (promit sa recuperez si pestisorul!)!
The Shadow
Nota ZiarMaramures.ro: Semnatarul acestui editorial este un ziarist din Maramures care, deocamdata, refuza sa-si decline identitatea. Ceea ce tocmai ati lecturat este o oda admirativa a femeii, scrisa de un misogin. Prin aceasta scriere, The Shadow isi scoate palaria in fata femeii, astazi, 8 martie, de ziua Ei, si explica faptul ca, din suficienta, misoginismul nu este corect interpretat. La multi ani, femininelor!