Miercurea aceasta a fost publicat sondajul CFA România care arată o creștere a indicatorului de încredere macroeconomică de la 38,1 puncte la 40,4 puncte.
Afirmația recentă a guvernatorului BNR, conform căreia nu ştie ce se va întâmpla cu cursul valutar în perioada următoare, dar a precizat că, pe măsură ce tensiunea politică internă se diminuează şi lucrurile încep să intre în normal, atunci va fi dată mai multă flexibilitate cursului valutar, a ridicat așteptările analiștilor în ceea ce privește nivelul euro în următorul an. Mugur Isărescu nu a uitat să precizeze că bugetul pe acest an este realizat pe o valoare medie a cursului euro de 5,01 lei și de 4,70 lei în cazul dolarului, valoare calculată de Comisia de Prognoză.
Dacă la precedentul sondaj, din decembrie, valoarea medie a anticipațiilor cursului euro pentru orizontul de șase luni a fost de 5,0404 lei, respectiv de 5,0886 lei pentru orizontul ianuarie 2026, la actualul sondaj cursul monedei unice ar urma să crească cu circa 3,6%.
Astfel, pentru orizontul de șase luni, valoarea medie a anticipațiilor este de 5,0759 lei, iar pentru februarie 2026 valoarea medie a cursului anticipat este 5,1595 lei.
Riscurile rămân ridicate
Totodată, în minuta ședinței de politică monetară care s-a desfășurat în 14 februarie, unde s-a decis menținerea ratei de referință la 6,5%, se arată că „riscurile la adresa comportamentului cursului de schimb al leului rămân ridicate, au susținut în mai multe intervenții membrii consiliului, evocând deficitele gemene mari, precum și situația politică internă, de natură să provoace îngrijorări legate de consolidarea fiscală în perspectivă apropiată. Totodată, s-au făcut referiri la tensiunile geopolitice și la măsurile de politică comercială ale administrației SUA, cu potențiale implicații asupra deciziilor de politică monetară ale Fed/băncilor centrale majore și asupra volatilității de pe piața financiară internațională”.
Miercurea aceasta, cursul a crescut de la 4,9773 la 4,9774 lei, în timp ce tranzacțiile au continuat să se realizeze în culoarul 4,9770 – 4,9775 lei.
În piața monetară se observă o ușoară tendință de scădere a indicilor ROBOR, care rămân totuși în jurul pragului de 6%, în condițiile în care sondajul CFA România anticipează menținerea inflației din acest an în apropiere pragului de 5%.
Miercuri, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019 a stagnat la 5,93%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a revenit de la 6,0 la 5,99% iar cel la 12 luni a coborât de la 6,08 la 6,07%.
Prețul aurului, în scădere
Înainte de publicarea unor date economice fundamentale din Statele Unite, euro creștea la 1,0487 – 1,0525 dolari, iar media monedei americane a coborât de la 4,7536 la 4,7417 lei, minim al ultimelor două luni.
Aceeași tendință de apreciere o avea euro și față de alte monede majore. Astfel, media francului elvețian a scăzut la 5,2954 lei, iar a lirei sterline la 5,9965 lei, față de 6,0152 lei, maximul ultimelor două luni atins vinerea trecută.
Prețul gramului de aur, care a atins joia trecută maximul istoric de 452,3179 lei, a coborât la 443,9424 lei, rezultat al deprecierii monedei americane și a metalului galben la 2.904 – 2.930 dolari/uncie.
După un mers ascendent din ultimele două luni, declanșat de revenirea lui Donald Trump la Casa albă, piața cripto se află acum în plin proces de marcare a profiturilor, care împinge cotațiile în jos. La jumătatea săptămânii, bitcoin a coborât la 87.319 – 89.309 dolari iar ethereum la 2.416 – 2.503 dolari.
Citește și: Analiză financiară: Tensiunile politice ne costă tot mai scump