La sfârșitul săptămânii, Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) a publicat prognoza de toamnă 2024.
Raportul indică o înrăutățire semnificativă a evoluției economiei românești. CNSP estimează o încetinire a creșterii economice de la 2,8%, în prognoza de vară, la 1%, pe fondul unul declin accelerat al activităţii, în special în industrie şi agricultură. O valoare identică a creșterii PIB o indică o analiză ING Bank, care estimează pentru 2025 un avans al economiei de 2,6% iar CNSP prognozează o creștere de 2,6%.
În ciuda creșterilor de salarii și pensii din acest an, consumul nu a reușit să compenseze hibele economiei. Mai mult, el a adâncit deficitul de cont curent, prin creșterea importurilor, în timp ce exporturile au fost afectate de problemele cu care se confruntă economiile din zona euro, în special Germania.
BNR nu lasă euro să depășească pragul de 5 lei, pentru a nu accentua tensiunile social-politice existente după alegerile de la sfârșitul acestui an.
Săptămâna trecută, tranzacțiile din piața valutară s-au realizat în culoarul 4,973 – 4,977 lei. Joi, majorarea ofertei de valută a coborât cursul euro la 4,9749 lei, pentru ca a doua zi să urce la 4,9764 lei.
Vineri, creșterea cererii de lei din partea companiilor a ridicat valoarea indicelui ROBOR la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a crescut de la 5,97 la 5,98%. Indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a oprit la 5,91% iar cel la 12 luni la 6,02%.
În prima jumătate din 2025 este de așteptat ca indicii ROBOR să se mențină la valorile de la finalul acestui an, în condițiile în care se anticipează creșterea inflației. Analiza ING Bank prognozează o scădere în mai multe etape a dobânzii de politică monetară pe parcursul anului viitor de 0,75 puncte procentuale de la 6,5%, în prezent, la 5,75%.
Euro și-a întrerupt tendința descendentă față de dolar din ultimele zile, după ce s-au publicat datele referitoare la evoluția indicelui PCE, cel mai urmărit de Fed, care a crescut în noiembrie la 2,4%, față de 2,3% în luna precedentă. Rezerva Federală a decis la jumătatea săptămânii să reducă dobânzile cu un sfert de punct procentual la 4,25 – 4,5%, a treia astfel de măsură consecutivă, iar oficialii ei au declarat că ritmul de scădere din 2025 va fi unul mai restrictiv.
Moneda unică a scăzut de la 1,0524 dolari, la începutul săptămânii, la 1,0343 – 1,0448 dolari, la sfârșitul ei, când a închis piața americană la 1,0431 dolari. În piața locală cursul monedei americane a crescut vineri la 4,7908 lei.
Efectele deciziei Băncii Naționale a Elveției de a tăia rata de referință de la 1 la 0,5% s-au estompat în ultimele zile, iar cursul francului a crescut vineri la 5,3538 lei, câștigul la nivel săptămânal fiind de circa 1,2%. În schimb, media lirei sterline a scăzut la sfârșitul săptămânii de la maximul istoric de 6,0430 lei la 5,9910 lei.
Prețul gramului de aur a coborât la sfârșitul săptămânii de la 402,9466 lei la 401,4137 lei. Deprecierea a venit pe fondul reducerii cererii de metal galben, care a împins uncia în jos la 2.588,20 – 2.637,10 dolari.
Bitcoin a avut un raliu constant de creștere, după ce Donald Trump a câștigat un nou mandat la Casa Albă, și a atins marți un maxim istoric de 107.780 dolari. A urmat un val de agresiv de marcări ale profitului, stimulate de anunțul făcut de Fed că în 2025 va opera mai puţine reduceri ale dobânzilor, ceea ce a împins vineri criptomoneda sub pragul de 93.000 dolari. La sfârșitul săptămânii, bitcoin fluctua între 95.850 și 97.360 dolari iar ethereum se mișca în culoarul 3.294 – 3.398 dolari.
Analiza cuprinde perioada 16 – 20 decembrie
Citește și: Analiză financiară: Leul și vâltorile lui