Reporter: Pro UE sau…?
Bogdan-Andrei ZAHARIA
Aderarea la Uniunea Europeană în 2007 marchează începutul unei perioade pe care istoricii o vor descrie drept un „golden age” românesc, o epocă de aur. PIB-ul românesc a crescut în anii 2022-2023 cu o valoare mai mare decât întregul PIB al țării din anul 2002. Vedem în jurul nostru impactul pozitiv al fondurilor europene și profităm de acordul de liberă circulație a persoanelor și a mărfurilor în cadrul Uniunii.
Dar, pe zi ce trece, aceste beneficii sunt minimalizate de retorica antieuropeană. Chiar dacă este factual greșit, este cultivată senzația că „dăm mai mult decât primim”. Marea problemă este că statul, prin aleși sau prin cei care fac parte din administrație nu adresează aceste frici sau chiar, din contră, le hrănesc. Nu de puține ori ne trezim cu câte o lege venită de nicăieri care dă peste cap un domeniu. „E de la Uniune”, acest joker politic care disculpă statul român din a-și asuma o decizie fie nepopulară, fie proastă. De multe ori pare că această Uniune are ceva cu noi. Așa să fie?
Cine este Bogdan-Andrei Zaharia?
Bogdan-Andrei Zaharia s-a născut la data de 19 septembrie 1992 în Baia Mare, unde a copilărit și crescut. După ce a absolvit Colegiul de Arte în 2011, Bogdan a încercat să-și găsească un țel și, ca mulți tineri băimăreni, a încercat Clujul. Până la urmă, și-a urmat pasiunea pentru topografie și s-a întors acasă. Job-ul l-a făcut să descopere mai bine județul Maramureș, fapt care l-a motivat să intre în politică și să se implice acolo unde a considerat că este nevoie.
Haldele de steril, poluarea și lipsa de oportunități pentru tineri sunt lucruri care nu apar în broșuri sau sunt evitate prin campanii de propagandă. În 2020, Bogdan a fost ales consilier județean, cel mai tânăr până la data respectivă, încercând să pună umărul la dezvoltarea județului. Bogdan este implicat în mai multe evenimente locale, fiind unul dintre organizatorii Roots – Festival de cultură urbană.
Reporter: Detaliați, vă rog!
Bogdan-Andrei ZAHARIA
Directivele europene sunt cel mai bun exemplu în acest sens. Rolul transpunerii lor în legislația românească revine statului român. Cu alte cuvinte, Uniunea Europeană stabilește o direcție, un punct în care vrea să ajungă, demers care de cele mai multe ori este susținut și agreat de europarlamentarii români, pe care apoi Guvernul trebuie să o adapteze la contextul național. Acesta este un moment de tipul elevului de la o școală slabă care crede că este bun și ajunge din întâmplare la nivel de top. Sau, dacă îmi permiteți, când joacă echipele românești de fotbal pe afară. Pur și simplu nu avem capacitatea umană de a face acest lucru. Nu pentru că ea nu există, și din cauza fenomenului de contra-selecție a cadrelor din statul român.
Reporter: Aveți în vedere un caz concret?
Bogdan-Andrei ZAHARIA
„Taxa pe soare” este un exemplu bun. Descentralizarea producției sau fluctuațiile mari de intrări în rețea cauzate de producția de energie solară pun presiune pe sistemul energetic, care nu a fost gândit să funcționeze în acest fel. Iar dacă acesta nu va fi adaptat în timp util, producția de energie solară va fi o problemă, nu o soluție pentru criza energetică. Statul român trebuia să își stabilească niște ținte până în 2026, iar în funcție de specificul național PUTEA institui niște taxe pentru a controla creșterea, în special în rândul prosumatorilor.
Așa că guvernul a decis introducerea unui taxe PE LOC, în limita maximă decisă de UE, care ar fi blocat toate investițiile în acest domeniu. Au tradus mot-a-mot textul directivei și au aplicat pragurile maxime. Bineînțeles, politicienii actuali, ca să își ascundă incompetența, au spus că au fost obligați să facă acest lucru și a durat o vreme până ca OUG-ul să fie modificat, timp în care la televiziunile care trăiesc din astfel de rating, UE era demonizată pentru că ne vrea răul. Invariabil, gradul de euroscepticism al românilor crește.
Reporter: Un punct important al formațiunii SENS e reprezentat de grija față de mediu.
Bogdan-Andrei ZAHARIA
Oriunde în Europa, să locuiești într-un parc natural sau arie naturală protejată este un beneficiu. Fie că vorbim despre agricultură ecologică la scară mică, turism sau chiar și producție, aceste zone care beneficiază de protecție legală se găsesc de cele mai multe ori în regiunile bogate ale țărilor Europene. Pentru români însă, legislația europeană în domeniu este un blestem.
Maramureșenii nu își pot schimba nici țigla pe casă daca stau într-o arie naturală protejată. Este nevoie să plătească, cum bine le spun localnicii, „taxe de șmecheri” administratorilor acestor zone. Din nou, o idee bună, aplicată prost. Franța, Italia și Austria au în Alpi cele mai bune domenii schiabile din lume. Aceste domenii apar, funcționează și se extind în zone protejate de aceeași legislație pe care o avem și noi. De ce la ei se poate? Pentru că ei nu suferă de acest analfabetism funcțional legislativ care s-a cronicizat în România.
Reporter: Cum sună viitorul european al României?
Bogdan-Andrei ZAHARIA
Avem mulți oameni bine pregătiți care înțeleg mecanismele Uniunii Europene și pot aplica cu succes directivele venite de la Bruxelles. Unii dintre ei sunt în țară, alții sunt plecați la studii sau în căutarea un viitor mai bun prin Europa, unde văd cum populiștii (căci și alții au) cântă prohodul Uniunii. Cred că într-un an electoral, cum este 2024, putem aprinde o flacără a încrederii în viitorul României, un viitor cu valori europene, cu apă și aer curat și cu familiile întregite acasă.
Bogdan-Andrei ZAHARIA, candidat la Camera Deputaților din partea SENS