Reducerea dobânzilor de politică monetară de către marile bănci centrale, inclusiv cea a Chinei, și escaladarea conflictului dintre Israel și Hezbollah au înmulțit plasamentele în metalul galben, care este considerat drept un refugiu în perioadele incerte.
Metalul galben a atins miercuri un nou record de 2.670,50 dolari/uncie pe piețele specializate, ceea ce a ridicat prețul gramului de aur de la 377,8501 lei la 380,1206 lei, al cincilea maxim istoric din tot atâtea ședințe consecutive.
Analiștii pun evoluția din acest an, în care aurul a crescut cu 25%, și pe seama existenței unei cereri comerciale robuste de lingouri și monede de aur, alături de cea venită din partea băncilor centrale, acestea deținând o pondere de peste 50% din cererea mondială totală.
De asemenea, scăderea inflației și semnele de slăbiciune ale economiilor, în special a celei din zona euro, impune din partea băncilor centrale continuarea procesului de reducere a dobânzilor, pentru a evita intrarea în recesiune
BNR continuă să monitorizeze cursul leu/euro, principalul său instrument de reglare a inflației și a exceselor populiste preelectorale ale PSDNL.
Fluctuațiile cursului euro s-au limitat la 4,9744 – 4,9758 lei, maximul fiind atins miercurea aceasta, când tranzacțiile s-au înghesuit în culoarul 4,975 – 4,976 lei.
„Războiul valutelor”, care este anticipat de piețe, în special cel dintre dolar și euro, cu scopul de a stimula economia și exporturile, ar putea afecta pe termen mediu și moneda națională. Aceasta va fi slăbită și de măsurile de austeritate care sunt așteptate în 2025 cu scopul de a reduce uriașele deficite și de a evita afectarea ratingului de țară, ceea ce ar putea scumpi costurile de împrumut pentru România.
Cu circa o săptămână înainte de penultima ședință de politică monetară a BNR, tranzacțiile interbancare s-au redus aproape de zero iar indicii ROBOR stagnează la valori comparabile cu cele de la jumătatea lui mai 2022. Piața anticipează o nouă scădere a dobânzii, după cea de o jumătate de punct procentual din august. Măsura ar avea darul de a stimula creditarea economiei, a cărei creștere anuală încetinește, conform analiștilor, la 1,5 – 2%, în timp ce guvernul își menține proiecția de 3%.
De la începutul lui septembrie, indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,55%, față de 6,21% la începutul acestui an. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a consolidat la 5,61% iar cel la 12 luni la 5,65%.
Dolarul a fost slăbit de decizia Fed de a reduce dobânzile și afirmația președintelui său, Jerome Powell, că până la sfârșitul anului ar putea fi operată încă o tăiere a ratei de referință de o jumătate de punct procentual.
Euro a testat miercurea aceasta depășirea pragului de 1,12 dolari, valoarea care nu a mai fost atinsă din februarie 2022, față de 1,1069 dolari, în urmă cu o săptămână, iar moneda americană a încheiat perioada analizată la 4,4506 lei.
Marcările de profit de la jumătatea acestei săptămâni, care au urmat raliului de creștere față de euro, au depreciat lira sterlină, iar cursul acesteia a scăzut de la 5,9772 la 5,9519 lei. La rândul ei, moneda elvețiană a avut o evoluție descendentă iar media ei a scăzut de la 5,2667 la 5,2446 lei.
În prima parte a acestei săptămâni, bitcoin a stagnat în culoarul 63.400 – 64.800 dolari iar ethereum se mișca miercuri între 2.608 și 2.673 dolari.
Analiza cuprinde perioada 18 – 25 septembrie
Citește și: Analiză financiară: Până la alegeri, BNR va sta cu ochii pe curs