În perioada 10-11 mai 2024, s-a desfășurat, la Dragomirești, Simpozionul Național „Veghetori la obârșii”, ediția a VIII-a, cu tema „Școală și cultură națională în Dragomirești și în Țara Maramureșului”, sub egida Centrului de Cercetări Teologico – Filosofice al obiceiurilor populare românești din Maramureș.
Au participat reprezentanți de seamă ai culturii românești: membri ai Academiei Române, profesori universitari, cercetători, dar și profesorii școlii din localitate.
Lucrările simpozionului au fost continuate cu vernisajul expoziției de fotografii „Maramureșul. Călătorie în trecutul apropiat”, fotografii de mare valoare pentru documentarea etnografică realizate de Dan Dinescu și două lansări de carte: volumul „Dragomireștii Maramureșului. Secvențe și personalități din istoria unei așezări nobiliare de la Valea Izei”, cuprinzând lucrările ediției din anul 2023 a simpozionului, prezentat de lect. univ. dr. Ilie Gherheș și cartea „Contribuții la biografia zugravilor Gheorghe și Ioan Plohod din Dragomirești”, semnată de Dumitrița Daniela Filip de la Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia, prezentată de dr. Livia Ardelean. Ambele lucrări au fost tipărite cu sprijinul primăriei Dragomirești.
Primăria orașului Dragomirești a oferit participanților la Simpozion distincția „Cinstea mireștenilor” în semn de recunoștință pentru onoarea adusă localității Dragomirești.
”Cartea este importantă și necesară pentru Dragomirești și pentru mireșteni, pentru că ne dorim să restituim istoria locului, să promovăm moștenirea culturală, să facem cunoscute personalitățile pe care Dragomireștiul le-a dat Maramureșului și lumii de-a lungul vremii”, a spus Vasile Țiplea, primarul localității.
”Orice nouă abordare a istoriei Maramureșului reprezintă un pas înainte absolut necesar în clarificarea acesteia. Autoarea cărţii, dr. Dumitriţa Daniela Filip, originară din Maramureș, a înţeles pe deplin valoarea pașilor înainte, a cercetării interdisciplinare, a rolului documentelor de arhivă, alături de cercetarea pe teren. Și considerăm că, alături de noile nume care se ocupă de cercetarea și restaurarea picturii bisericești din Maramureș, autoarea face pași înainte foarte necesari pentru alţi cercetători interesaţi de trecutul Maramureșului.
Plasarea iconografiei bisericești în contextul istoric este plusul absolut necesar și definitoriu. Prezenţa documentului de arhivă, încercările de reconstituire a biografiei celor doi pictori ori ginari din Dragomirești, a traseului lor, în lipsa unor documente consistente și cuprinzătoare, este un demers curajos, necesar și important. Completarea bibliografiei actuale cu teoria con form căreia Ioan și Gheorghe Plohod nu ar face parte din familia nobilă Plohod, ci din ramura ei ţărănească, demonstrată cu documente de arhivă, necercetate până de curând, deschide o nouă pistă, pentru care se emit doar presupuneri și există speranţa că pe baza cercetării unor noi documente de arhivă, pe viitor să poată fi des coperit modul de apariţie a zugravilor locali în satele din Maramureș.
Nu în ultimul rând se remarcă preocuparea autoarei de a folosi toate instrumentele de cerce tare, trecând dincolo de sfera analizei picturii, soco tind, pe bună dreptate că perioada de aur a picturii maramureșene ce s-a încheiat în prima jumătate a secolului al XIX-lea, nu poate fi înţeleasă pe deplin fără plasarea în spaţiu și timp. Deși rămân încă multe întrebări fără răspuns, analiza de faţă repre zintă un pas fundamental înainte, pe care autoarea 8 s-a străduit mai mulţi ani să-l facă și concluziile la care a ajuns sunt unele care, suntem siguri, își vor demonstra peste timp valoarea”, a precizat Livia Ardelean.
Conform autoarei, cartea vine cu câteva aspecte inedite.
”Prima noutate este de natură documentară, pentru că am descoperit documente de arhivă, nevalorificate până acum, care, pe de o parte, aștern lumină asupra statului social al celor doi maeștri maramureșeni (zugravi, iconari), iar pe de altă parte lămuresc momentul sau procesul de construire pentru unele din bisericile studiate. O a doua noutate ține de abordare, întrucât unele chestiuni au fost analizate din perspectivă interdisciplinară.
Gheorghe și Ioan Plohod rămân, în mod incontestabil, două personalităţi de referinţă ale artei sacre maramureșene, originare din Dragomireștii Maramureșului, care au rămas în istorie prin contribuţia lor fantastică la pictarea bisericilor de lemn, a icoanelor, a fruntarelor (iconostaselor) etc.
Provenind din lumea satului, iobagi fiind, contribuţia lor este cu atât mai merituoasă, stabilind modele de urmat. Arta și iconografia zugravilor „mireșteni” este valoroasă atât prin conținutul tematic și mesajul teologic desprins din acesta, cât și datorită stilului, cu atât mai mult cu cât au făcut parte din lumea satului, din comunitatea căreia li s-au adresat”, a conchis autoarea, Dumitrița Filip.
ZiarMaramures.ro
