Irina Bilt-Grünwald
Irina Bilt (n. 1876, Baia Mare – m. ?, Budapesta) provine dintr-o familie de preoti romani greco–catolici care a jucat un rol important in viata intelectuala si sociala baimareana de la sfarsitul veacului nouasprezece. Tatal ei, Stefan Bilt, a functionat mai multi ani ca paroh protopop, iar fratele Stefan a fost functionar la primaria locala. Inca din adolescenta, pe vremea studiilor liceale efectuate la Baia Mare, Irina Bilt – G. a devenit unul dintre personajele de prim-plan ale tinerei generatii baimarene din jurul anului 1900. Astfel, in ani ultimului deceniu al veacului al XIX-lea s-a facut remarcata prin repetate aparitii publice pe scena culturala si mondena baimareana, in mai multe imprejurari presa locala remarcand prestatiile sale actoricesti si muzicale. Tot atunci s-a apropiat de studiul desenului si picturii, fara indoiala in consens cu principiile pedagogice ale epocii, principii care orientau educatia tinerelor de „familie buna” catre un profil umanist clasic, in care cultura detinea un rol important. Intr-un astfel de context a patruns si in mediul celor doi artisti plastici profesionisti activi la Baia Mare inainte de colonizarile hollósiene – István Réti si János Thorma. Atunci cand implinise varsta de 16 ani, in 1892, Thorma a folosit-o ca model pentru ceea ce avea sa devina singura lucrare de factura secesionsita – altminteri remarcabila – din intreaga cariera a artistului.
Familiarizandu-se astfel cu universul si lumea pictorilor, fata de care se pare ca a manifestat o autentica fascinatie, a fost firesc sa cultive relatii apropiate cu cercul artistilor colonizati la Baia Mare incepand din 1896. Pe parcursul primelor trei editii, s-a integrat in activitatile artistice ale colonistilor studiind desenul si pictura, pe baze mai mult sau mai putin sistematice, cu Simon Hollósy si Béla I. Grünwald.
Creatia proprie a Irina Bilt – G. nu ne este cunoscuta. Se pare ca a pictat doar in tinerete, putin si mai degraba pentru propria placere, ca exercitiu de loisire, in respect fata de cutumele si conventiile sociale traditionaliste ale epocii.
Dar raporturile sale cu viata artistica de la Baia Mare nu s-au rezumat la atat. Dupa ce a trait, in adolescenta, experienta de model pentru portretul facut de János Thorma in 1892, Irina Bilt – G. avea sa devina una dintre autenticele muze ale pictorilor baimareni. Károly Ferenczy a imortalizat-o in versiunea a doua a compozitiei „Predica de pe munte” [i], respectiv in „Pictorul si modelul” – ambele aflate astazi la Galeria Nationala Maghiara din Budapesta. Dupa casatoria cu Béla I. Grünwald, acesta a folosit-o ca model pentru mai multe peisaje compozitionale, aflate astazi la Galeria Nationala Maghiara din Budapesta. De asemenea, artistul-sot a imortalizat-o si in cateva portrete, dintre care se distinge „Tanara” – portret bust in marime naturala, pictat intr-o interesanta maniera secesionista (aflat de asemenea la Galeria Nationala Maghiara).
Pe de alta parte, frumusetea distinsa i-a atras si pe alti pictori, unul dintre ei fiind clujeanul Gábor Papp, care a portretizat-o in vara anului 1902 „intr-o extrem de delicata lucrare in pastel”[ii].
Cititi mai multe pe pagina web a muzeului, la adresa Irina Bilt-Grünwald (1876-?) »
Descriere realizata de dr. Tiberiu Alexa