Vernisajul expozitiei „Traditia Martisorului in Maramures” va avea loc luni, 2 martie, la sediul Comisiei Nationale a Romaniei pentru UNESCO din Bucuresti in cadrul proiectului cultural „Martisor – Traditie si Legenda”.
Expozitia personala de arta fotografica „Traditia Martisorului in Maramures” este o expozitie-eveniment care isi propune sa promoveze in randul iubitorilor de traditii populare din tara si din strainatate practicile culturale asociate zilei de 1 martie din Maramures.
„In zona Maramuresului se mai pastreaza inca cele mai importante valori ale patrimoniului cultural traditional din Romania, ca un adevarat „muzeu viu” al traditiilor stramosesti.
Aceasta expozitie este o parte componenta a proiectului cultural fotografic „Zestrea Vie Romaneasca” care promoveaza cele mai importante valori ale patrimoniului cultural traditio-nal romanesc, unele fiind incluse pe Lista Patrimoniului Mondial Imaterial U.N.E.S.C.O. din Romania. Proiectul cultural al expozitiei va parcurge toate regiunile istorice ale Romaniei ajungand si la cele mai importante centre ale diasporei romanesti din Europa si din lume fiind expus in muzee si alte centre culturale.
Pana in prezent expozitia a fost expusa in regiunile istorice Maramures,Transilvania si Muntenia (la sediul Comisiei Nationale a Romaniei pentru U.N.E.S.C.O. din Bucuresti). Obiectivul expozitiei de arta fotografica „Traditia Martisorului in Maramures” este sa faca cunoscute publicului larg datinile si obiceiurile din Tara Maramuresului prin care locuitorii satelor sarbatoresc traditional renasterea naturii si venirea primaverii.
La sfarsitul fiecarei ierni, din vremuri imemoriale, pe la casele maramuresenilor de pe Valea Cosaului au loc „sezatori pentru facut de martisoare”. In satul Budesti „coconii” (copii) con-fectioneaza cu dibacie martisoare dupa un model stravechi mostenit din strabuni, sub atenta indrumare a femeilor in floarea varstei si a batranelor. Astfel „sezatoarea” ramane o adevarata institutie sateasca prin care dainuie atat acest model arhaic de martisor cat si practicile (datinile, obiceiurile si traditiile) din Tara Maramuresului care au loc incepand din 1 martie si apoi la inceputul lunii martie, denumita popular „mart” sau „martisor”.
Fotografiile din expozitie surprind scene din „sezatoare” si mai ales modul in care sunt confectionate aceste „martisoare arhaice” in atmosfera unei camere traditionale din satul Budesti, asa cum era si in vremea mosilor si stramosilor nostri. Martisorul din batrani este o amuleta arhaica ce are aspectul unui romb alb-rosu care reprezinta soarele sau faptul ca purtatorul amuletei s-a imprietenit cu soarele.
Martisorul in sine este chiar torsada, impletitura celor doua fire, unul alb (reprezentand perioada rece care trece-iarna sau intelepciunea barbatilor) si unul rosu (reprezentand perioada calda care vine-vara sau viata care renaste-femeia). Acest snur-talisman se poarta in satul Budesti ( judetul Maramures ) singur ( legat la incheietura mainii stangi, legat la coarnele animalelor din gospodarie, legat la poarta sau la ferestrele caselor) sau impreuna cu amuleta-soare (legate la piept la fete sau femei sau legate la „clop” (palarie mica de paie) la feciori sau barbati). Valoarea apotropaica magica a acestor martisoare se pastreza doar daca sunt confectionate cu dragoste si se daruiesc din dragoste, iar cei care le poarta au credinta in puterea lor. In credintele populare „Martisorul” are o functie apotropaica.
Maramuresenii de azi, care se considera urmasi ai dacilor liberi, poarta martisorul pana vad primul copac inflorit ( in zona primul infloreste malinul) si leaga martisorul de una din ramurile sale inflorite avand credinta ca gestul acesta este aducator de rod bun al naturii. Nu intamplator zeul fertilitatii si vegetatiei al popoarelor tracice, deci si al dacilor liberi, era zeul Marsyas Silen… de unde o posibila origine a denumirii de „Martisor” ramasa pana azi.
Marea majoritate a specialistilor considera ca traditia populara a martisorului dainuie in timp din perioada pre-crestina. Aceste datini si obiceiuri traditionale maramuresene prezentate in expozitie sunt doar o parte din practicile culturale asociate zilei de 1 martie din Romania. Ca o recunoastere internationala a valorii acestor traditii specifice pentru aceasta zona a lumii U.N.E.S.C.O. a aprobat in sesiunea de la Jeju-2017 inscrierea acestora pe Lista Reprezentativa a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanitatii in urma candidaturii dosarului multinational (Cultural Practices Associated to the 1st of March-Romania, Bulgaria, North Macedonia, Republic of Moldova).
Trebuie sa cunoastem si sa apreciem valentele simbolice ale traditiilor legate de martisor si mai ales sa redescoperim incarcatura spirituala cu care acestea au strabatut cu succes veacurile tocmai pentru ca ciclurile de regenerare a naturii nu si-au pierdut din actualitate. Martisorul este un element identitar al poporului roman, dar este totodata si o valoare universala! Se cuvine deci sa-l cunoastem, sa-l pastram, sa-l punem in valoare si sa-l transmitem generatiilor viitoare! Numai asa traditiile romanesti vor rezista peste timp!”, a spus artistul fotograf Tudorel Ilie.
ZiarMM
