- Publicitate -
Ad imageAd image

Stefan Darabus: Lucram de 22 de ani in dezinstitutionalizare. Consideram ca acestea ar trebui sa fie prioritatile pentru 2021-2027

Ad imageAd image

E momentul in care ar trebui sa decidem cum actionam si ce solicitam pe urmatorul exercitiu financiar al Uniunii Europene, vis-a-vis de toata povestea asta cu dezinstitutionalizarea din protectia copilului. Sunt deja trei ani de cand am publicat Planul de actiune pe inchiderea de institutii, cu detalii pe interventie si implementare. Acesta e cel mai aplicat material de lucru, pe dezinstitutionalizare, pana acum. Sunt aici experienta celor 22 de ani de inchideri de orfelinate, facute de organizatia noastra, cot la cot cu partenerii nostri din directiile de protectie a copilului. O sa vedem, de exemplu, niste statistici de ansamblu, relevante pentru acest moment, in care autoritatile urmeaza sa decida ce si cum sa solicite, prin Programul Operational Regional, pentru programul de Dezinstitutionalizare. Asa ca le oferim aici cateva idei concrete si, o spun cu toata convingerea, pertinente, pentru ciclul multianual 2021-2027. Pentru ca sunt centrate in jurul copilului, a nevoilor esentiale ale copiilor si familiilor si sunt fundamentate in realitatile de la firul ierbii in sistemul de protectie a copilului.

Am lucrat doar in parteneriat cu autoritatile publice locale si judetene, adica SPAS-uri si, in marea majoritate a situatiilor, cu DGASPC-uri. Cifrele pe care le voi da aici sunt valide, fiind rezultatul unei cercetari cantitative, diagonale, facute nu intern de noi, in Hope and Homes for Children, ci cu sprijinul unui specialist in finante si al unui sociolog. Ne raportam, in toate aceste cifre si statistici, la 19 judete/sectoare pentru care avem date valide statistic si convergente. Perioada la care am facut referire este cea a intervalului 2001 – 2015 (2015 fiind ultimul an la care ne raportam in colectarea de date) si include, ca reper, 39 de institutii clasice inchise cu sprijinul nostru. Daca analizam raportul dintre numarul de 39 de institutii inchise (cele incluse in acest grup de analiza statistica) si numarul de copii scosi din aceste institutii (3.732 de copii), observam ca am avut, in medie, 96 de copii/institutie de tip vechi inchisa.

Am reintegrat inapoi in familiile lor un numar de 859 de copii, ceea ce inseamna ca, in medie, am reintegrat 22 de copii/institutie inchisa.

In programul de prevenire a separarii familiale, daca facem o medie per judet, observam ca am instrumentat interventii de prevenire a separarii familiale pentru 1.395 copii/judet. Am lucrat in mod direct cu 8.771 copii si am contribuit prin asistenta tehnica si financiara la prevenirea separarii de familie a inca 17.727 copii.

Privitor la insertia socio-profesionala a tinerilor care parasesc sistemul de protectie, daca ne raportam la cele 19 judete incluse in statistica, putem spune ca am integrat 656 de tineri in mod direct si alti 3.307 prin contributii indirecte si asistenta tehnica, asadar un total de 3.963 tineri sprijiniti pentru viata independenta in cadrul programelor de inchidere de institutii. In medie, am sprijinit 209 tineri/judet. Daca ne referim la o medie de tineri sprijiniti pentru viata independenta, aceasta e de 19 tineri/institutie inchisa.

Plasamentele in asistenta maternala sunt foarte greu de realizat pentru copiii inca ramasi in institutii, pentru ca asistentii maternali, prin prisma ultimilor 15 ani, au o foarte scazuta probabilitate sa preia copii peste 8-9 ani. Astfel ca, daca ajungem la 10 plasamente in asistenta maternala per institutie inchisa, acesta e considerat un succes.

In medie, 12 copii si tineri per institutie inchisa sunt plasati in alte servicii alternative de tip familial, deja existente in judetul respectiv. In fiecare proces de inchidere a unei institutii, facem harta serviciilor alternative deja existente in acel judet si folosim orice posibilitate de plasament in acestea, daca e in interesul copilului si daca alternativa e bazata pe conceptul familial.

Referitor la tipurile de servicii alternative de tip familial, create ca urmare a inchiderii celor 39 de institutii: am dezvoltat 122 de astfel de servicii, dintre care, cele mai multe, au fost case de tip familial. Marea majoritate a acestor case de tip familial sunt pentru copii si tineri cu nevoi speciale medii si severe. Din cele 122 de servicii alternative, 103 au fost case de tip familial, sase centre de zi, cinci apartamente de tip familial, patru centre de primire in regim de urgenta, doua centre maternale, un centru de consiliere si un centru de recuperare. Deci, raportul de servicii alternative de tip familial versus institutii inchise este de 4 la 1. Asadar, la o institutie inchisa, am dezvoltat, in medie, patru servicii alternative, dintre care trei au fost CTF-uri. 

Rezulta ca, in medie, din 96 de copii, 33 s-au regasit in case de tip familial, iar ceilalti 63, in alternative precum asistenta maternala, reintegrare, insertie socio-profesionala, sau alte servicii de tip familial deja existente in judetul respectiv. Foarte rar adoptie, datorita varstei lor.

Raportul de servicii alternative dezvoltate versus copii dezinstitutionalizati este de 1 la 27. Deci, la fiecare serviciu alternativ de tip familial dezvoltat, am scos 27 de copii din institutii.

Acum, in ianuarie 2020, mai sunt 4.665 de copii in institutiile de tip vechi administrate de autoritatile publice si inca 834 de copii in institutiile de tip vechi administate de organisme private autorizate, deci mai sunt 5.499 de copii inca institutionalizati, iar circa 60% dintre ei sunt cu nevoi speciale medii, sau severe. Putem emite estimarea rezonabila ca aproximativ 1.800 dintre acesti copii vor avea nevoie de plasamente in cel putin 150 de case de tip familial (daca pastram numarul de 12 copii/CTF), sau cel mult 180 de case de tip familial (daca micsoram acest numar maxim acceptat la 10 copii/CTF).

In concluzie, e pertinent sa solicitati, pentru exercitiul bugetar 2021-2027 al Uniunii Europene, urmatoarele obiective corelate programului de dezinstitutionalizare, pe Programul Operational Regional:

  • Pentru tinerii care ies din sistemul de protectie a copilului datorita varstei, solutia cea mai benefica de sprijin post-institutionalizare o reprezinta Centrele de Tranzit, pentru ca marea lor suferinta e lipsa locuirii. Pur si simplu, nu au un acoperis deasupra capului. La momentul actual, sunt extrem de putine astfel de centre, cu rol de pilot, doar in Baia Mare si in Botosani, facute de noi, in parteneriat cu autoritatile publice locale si preluate de acestia in administrarea lor. Aici, tinerii pot sta, in medie, doi-trei ani, fiecare intr-una din cele 17-18 garsoniere existente intr-un astfel de Centru de Tranzit. Solicitati dezvoltarea a 45 de astfel de Centre de Tranzit, pentru a crea in fiecare judet/sector o astfel de alternativa esentiala pentru tinerii care ies din sistem. Suprafata desfasurata a unui centru poate fi de 750 metri patrati. Costul de constructie e, in medie, 600.000 Euro. Asadar, solicitati 27 milioane Euro pentru crearea a 45 de Centre de Tranzit pentru tinerii care parasesc sistemul de protectie.
  • Pentru copiii si tinerii inca institutionalizati, care au nevoie de plasament in case de tip familial, incercati sa reduceti numarul de copii la maxim 10. Astfel, conform proiectiilor de mai sus, puteti sa solicitati dezvoltarea a 180 de Case de Tip Familial (CTF). Suprafata desfasurata a unei CTF e de 300 metri patrati. Costul de constructie e de 240.000 Euro. Asadar, solicitati 44 milioane Euro pentru crearea a 180 de Case de Tip Familial.
  • Pentru copiii si tinerii cu nevoi speciale, aflati acasa, cu parintii, este esentiala dezvoltarea de Centre de Respiro. Fara acestea, multi tineri cu nevoi speciale ajung in sistemul institutional la varsta adolescentei, din cauza ca parintii nu au nici o forma de odihna, de refacere. Fiecare judet/sector sa aiba cate un astfel de Centru de Respiro, iar crearea acestora sa fie subsumata programului de dezinstitutionalizare, pentru ca 60% din copiii inca institutionalizati sunt cu nevoi speciale medii sau severe. Daca gandim fiecare Centru de Respiro sensibil mai mare decat o Casa de Tip Familial, atunci afirmam ca, la 47 de Centre de Respiro necesare, costul per centru e de 300.000 Euro. Asadar, solicitati 15 milioane Euro pentru crearea a 47 de Centre de Respiro.
  • Multi copii ajung in sistemul de protectie din cauza violentei domestice. Abuzurile fizice, violenta conjugala si exploatarea mamelor de soti/parteneri violenti si extrem de violenti duc la traume greu de conceput nu doar pentru mamele victime, ci si pentru copiii captivi in astfel de familii. Pentru cele mai multe dintre mamele captive in astfel de relatii toxice, nu exista scapare, pentru ca nu au alt adapost, decat locuinta comuna cu sotul/partenerul si nu isi permit sa doarma in strada cu copiii. In concluzie, crearea cel putin a cate unui Adapost pentru Mame si Copii Victime ale Violentei Domestice, pe modelul Centrelor Maternale, este esentiala in fiecare judet/sector. Daca gandim o structura de aproximativ 8 garsoniere/Adapost, atunci e necesara o constructie de circa 400 metri patrati suprafata desfasurata, care va costa, in medie, 350.000 Euro. Asadar, solicitati 17 milioane Euro pentru crearea a 47 de Adaposturi pentru Mame si Copii Victime ale Violentei Domestice.

In total, pentru cele patru tipuri de servicii alternative de tip rezidential, bazate pe conceptul familial, sa solicitati Uniunii Europene cel putin 103 milioane Euro, prin Programul Operational Regional, in cadrul programelor de dezinstitutionalizare. Detaliile de mai sus vorbesc de la sine.

Pentru prevenirea separarii familiale, problema critica e locuirea. Locuintele sociale sunt aproape inexistente in tara noastra, in conditiile in care aproape un milion de oameni supravietuiesc izolati, in comunitati marginalizate. Pentru prevenirea separarii familiale prin interventia aceasta fundamentala, a locuintelor sociale, e nevoie de un calcul separat si, implicit, de un program de finantare separat, stabilit de comun acord cu Comisia Europeana. La o simpla estimare, daca am considera ca milionul acela de oameni care traiesc ca in Evul Mediu, exclusi social, izolati, fara apa curenta, fara electricitate, fara incalzire, ar fi format din familii de cinci, atunci concluzionam ca sunt necesare aproximativ 200.000 de locuinte sociale, iar aceasta cifra e mult, foarte mult subevaluata. Repere de calcul estimativ exista, cea mai buna fiind raportul procentual de locuinte sociale din totalul stocului de locuinte la nivel national, ca medie a Uniunii Europene.

Dar asta e o alta discutie si o pastram pentru saptamana viitoare.

Stefan Darabus

Distribuie articolul
Adaugă un comentariu