Munca la gri se practică pe scară largă. Adică una scrie în acte și alta primește angajatul în mână. Și asta pentru că patronul are mai puține taxe de achitat la stat, iar salariatul este mulțumit că primește bani mai mulți în mână. Doar că salariile mici din acte de acum vor conta pe viitor la pensie, după cum se spune în popor. O înțelegere între părți aproape imposibil de dovedit de către inspectorii de muncă.
„Munca la gri nu este evidențiată nicăieri. Nici măcar termenul de muncă la gri nu este evidențiat. Munca la gri înseamnă acea activitate care se desfășoară în baza unui contract individual de muncă, dar prin înțelegerile părților se convine asupra unei sume care este înscrisă în contractul dintre cele două părți pentru care se plătesc contribuții și se reține impozitul și o sumă neimpozitată care se acordă în mână de către angajator salariatului pentru activitatea prestată. Inspectoratul Teritotial de Muncă Maramureș nu are cum să depisteze această muncă la gri atâta vreme cât este cu acordul părților și aceasta nu este declarată și nu este denunțată. Părților le convine situația, este o chestiune tacit. Important este a găsi sursa acestor bani care ocoloesc sistemul de asigurări sociale. De unde vin acești bani, e întrebarea. Noi, prin acțiunile noastre de cdontrol, prin acele declarații care sunt date sub sancțiunea falsului în declarații, persoanele declară și venitul pe care îl primesc. Net sau brut. Când între declarații și documentele puse la dispoziție apar neconcordanțe, atunci sunt puse întrebări și sunt declarații luate. Aâta timp cât această muncă la gri este cu acordul părților, pentru noi este aproape imposibil de depistat”, a declarat Mircea Onea, purtătorul de cuvânt al ITM Maramureș.
Inspectorii de muncă spun că cel mai important este a se depista sursa banilor, „aceste sume sunt nefiscalizate, sunt sume obținute la negru. În opinia mea personală, toate persoanele fizice știm că nu solicită aproape niciodată documente pentru serviciile prestate. De acolo provin cele mai multe sume nefiscalizate. Trebuie găsite soluții ca oamenii să ceară chitanțe pentru fiecare activitate prestată, iar la final omului să îi fie returnată o sumă de bani”.
Dragoș HOJDA