Puțini tineri mai știu azi multe dintre întrebuințările pe care le au unele plante. Cei mai mulți dintre noi trecem pe lângă ele ca și cum nu ar exista, iar poate unii dintre noi le vedem, mai grav, ca și buruieni care trebuie distruse. Însă lucrurile stau cu totul și cu totul altfel. Tocmai de aceea bătrânii din Maramureș știau când și cum să culeagă plantele pentru a avea efectul maxim, știu și acum să culeagă plante medicinale sau culinare, însă tinerii nu arată interes pentru așa ceva.
Întrebarea care se pune este oare câți dintre cunoaștem plantele medicinale și culinare sălbatice din jurul nostru? Care sunt plantele pe lângă care trecem zilnic poate și habar nu avem că ele ne-ar face bine la sănătate, ne spune biologul Parcului Național Munții Rodnei, Claudiu Iușan.
„Mentă, chimin sau săcărică, mușețel, oregano, flori de păducel, frunze de păpădie, rotunjoara. Peste 50 de specii am colectat recent cu elevii din Bistrița și am gătit nouă rețete„, ne-a spus Iușan. Acesta face referire la un grup de elevi din Școala Gimnazialӑ ”Artemiu Publiu Alexi” Sângeorz-Băi, sub îndrumarea profesoarei Florica Ilieșiu, care au luat parte recent la o călătorie menită să evidențieze nivelul de cunoaștere al elevilor dar și al părinților și bunicilor acestora, cu privire la utilizarea plantelor medicinale și culinare sălbatice din jur.
„Astfel prin intermediul unor chestionare, s-au colectat informații privind utilizarea acestor plante sălbatice, atât ca plante de leac, din farmacia naturii, cât și ca ingrediente în gastronomia locală. Această incursiune în tainele plantelor s-a desfășurat pe Valea Anieșului Mare, în Parcul Național Munții Rodnei, la granița cu Maramureșul și a cuprins activități de inventariere a florei locale, laboratoare florale de cunoaștere interdisciplinară a deumirilor acestora în relație cu etimologia științifică și a legendelor legate de personaje istorice marcante, explicații demonstrative a rolului florilor de leac, a florilor ca ingrediente culinare în gastronomia locală, dar și sesiuni competitive de gătit în natură cu plante prelevate de elevi. Toate acestea s-au îmbinat cu elemente creative de conceperea unor poezii în strânsă legătură cu elemente naturale”, ne-a spus Iușan.
În toamna acestui an ar urma să avem un volum de rețete cu plante culinare din flora spontană a Munților Rodnei. Asta pentru că, susține conducerea acestui parc național, „reîntoarcerea la cunoștințele tradiționale de utilizare a plantelor sălbatice devine o prioritate pentru comunitățile montane, fiind o valoare ce contribuie la autenticitatea și unicitatea spațiului montan, iar implicarea tinerilor în promovarea și transmiterea acestora, reprezintă un mod inedit de învățare prin experimentare, dar și de dezvoltare personală„.
Dragoș HOJDA