Oradea a devenit, în ultimii ani, unul dintre orașele campioane la atragerea fondurilor europene. Peste 600 de milioane de euro, bani de la Bruxelles, au transformat orașul gri într-un loc de interes, cu numeroase obiective turistice. Autoritățile au reușit să facă din Oradea un adevărat oraș Art Nouveau, care și-a dublat numărul de turiști în ultimii 4 ani, de la 120 de mii la 250 de mii, în 2019, precizează digi24.
Când spui Oradea, te gândești la bogăția arhitecturală moștenită, aici există în jur de 100 de monumente și clădiri de patrimoniu. Administrația a mizat pe renașterea palatelor de altădata, care au devenit noile puncte de atracție turistică. Oradea fiind singurul oraș din România care face parte din rețeaua orașelor Art Nouveau.
Ilie Bolojan, președinte CJ Bihor: Oamenii nu vor să vină să vadă niște blocuri comuniste, pe astea le văd peste tot, dar dacă ai un centru istoric valoros, chiar dacă este nereabilitat, dacă îl reabilitezi, dacă creezi spații pietonale în care să te poți plimba în siguranță, să vezi lucrurile frumose, înseamnă că pui în valoare acel patrimoniu și asta înseamnă atât o conservare a lui, din punct de vedere istoric, dar și o valorificare a lui, în sens turistic sau de calitate a vieții. Toate aceste concepte, care sunt patentate, nu sunt o invenție în România, le-am pus în practică. Reabilitarea și conservarea lui, automat au generat o promovare organică, neplătită, prin care oamenii au devenit mândri de orașul lor și s-au identificat cu niște clădiri emblematice.
Povestea Palatului se leagă de viziunea de dezvoltare urbanistică a orașului, la începutul secolului trecut. Pe locul actualei clădiri, se afla pe la 1700 un han.
Turist: Când am ocazia, întotdeauna vizitez Oradea. Se face treabă. Se apropie mult de Ungaria.
Sincron MIHAI Jurca, city manager: Palatul Vulturul Negru e un complex construit în 1908 de doi avocați orădeni pe experiența pe care au avut-o pe galeriile Vittorio Emanuele, din Milano. Ea are o galerie de magazine, de zonă comercială care e o replică la scală mult mai mică și cu pretenții mult mai puține a celei din Milano. În momentul în care curentul art nouveau a trecut pe aici și a lăsat urmele pe care le vedem, orașul era foarte bine conectat cultural, economic, cu vestul Europei și atunci schimbul cultural a fost extrem de ușor, iar rezultatele se văd.
Foarte aproape se află și Sinagoga Neologa Sion. Spectacole de artă contemporană, concerte, expoziții, vernisaje, asta gazduieste În prezent Sinagoga Neologa Sion. Toate dovedesc că aceste clădiri istorice nu sunt doar pereți care pot fi admirați, ci se pot transforma în adevărate centre culturale care atrag turiști. Și nu doar români. Cunoscuți artiști strtăini au urcat pe scena din interiorul sinagogii și au fost uimiți de frumusețea clădirii și de acustica sălii.
Mihai Jurca, city manager: Suntem în sinagoga Sion. E cea mai mare sinagogă neologă din România. fonduri transfrontaliere – valoarea pste 1 milion si jumatate de euro, inclusiv structura de rezistenta, fiind pe malul apei.
Sinagoga este un obiectiv turistic și un spațiu cultura. De la expoziții de cultură, expoziții de obiecte religioase sau de cult, până la concerte de jazz. Am avut conferinte, Ted Talk. Un spatiu special, își găsește o altă experiență, o altă trăire. Slujbe religioase nu se mai țin, e desacralizat.
O sinagogă impresionantă, cu o orgă imensă și o capacitate de peste 1.000 de persoane, care a fost construită în anul 1878 în centrul Orașului Nou. Templul a fost construit de către evreii reformişti din Oradea în anul 1878, ca urmare a separării acestora de comunitatea evreiască ortodoxă în anul 1870. Proiectul a fost elaborat de Busch Dávid, arhitect şef al oraşului Oradea şi membru al comunităţii evreieşti.
Mihai Jurca, city manager: În piața Unirii avem o biserică romano-catolică, o biserică ortodoxă, o biserică greco-catolică, foarte aproape avem o sinagogă, undeva în spate avem o biserică reformată, ceea ce spune foarte mult despre substanța orașului și perdigree ul orașului. Suntem un oraș cu adevărat multicultural, multietnic, multireligios.
La câteva sute de metri de Sinagoga Sion se află Casa Darvas, care a beneficiat de un amplu proiect de restaurare, tot cu ajutorul fondurilor europene, menit să îi redea frumusețea de altădată. Adăpostește un muzeu cu adevărat atrăgător pentru turiști. Casa Darvas este, de altfel, primul muzeu dedicat curentului Art Nouveau, din Romania. Își întâmpină vizitatorii cu hărți interactive…! spații amenajate pentru copii …! expozitii dedicate interioarelor oradene „La Belle Epoque”, oferă proiecții de tip video mapping, dar și spații pentru ateliere de manufactura ale artiștilor locali.
Foarte aproape de Casa Darvas ne lovim de o clădire aflată în paragină, parcă o oglindă a trecutului, dacă o comparăm cu celelalte cladiri care au prins viață in ultimii ani.
Mihai Jurca, city manager: Acesta e un exemplu despre cum arătau clădirile din Oradea, în urmă cu 6-7 ani. E o clădire care recent a fost retrocedată, care va intra într-un proces de restaurare. E una dintre clădirile importante ale orașului și a fost un hotel cu băi publice. Va fi probabil o clădire pe care o vom reabilita pe fonduri europene și o vom transforma în obiectiv turistic, fie îi găsim un investitor care să o folosească la capacitatea maximă.
Cetatea Oradea, este un model care ne arată cum un loc aflat in ruină, poate fi transformat într-un centru important de atractie turistica, un loc care găzduieste expoziții și în care se organizeaza spectacole.
Cetatea Oradea, primul reper istoric al orașului, a fost reabilitată de Primăria municipiului printr-un proiect cu fonduri europene în valoare totală de 87,6 milioane de lei. Cetatea Oradea, monument istoric de categoria A, este cea mai mare și mai bine păstrată cetate pentagonală din Europa Centrală. Lăsată în paragină după 1989, cetatea, întinsă pe 15 hectare, cu opt corpuri de clădire etajate, biserică, parcuri, lac și șanțuri de apărare, a fost reabilitată, începând din anul 2010, prin ample lucrări de consolidare, conservare si restaurare.
Autoritățile plănuiesc să lege cetatea Oradea, tot printr-un proiect europena, de centrul orașului, pe care pietonii să o poată parcurge pe jos, fără să fie încurcați de mașini. Acestea vor circula printr-un pasaj subteran. Noul edil, Florin Birta, a preluat proiectele de infrastructură de la Ilie Bolojan, cu care a făcut echipă la primărie încă din 2008.
Florin Birta, primar: Ne aflăm în fața catedralei arhipeiscopale ortodoxe, la nivelul -1 construim o parcare subterană, de tip park and ride. Cei care vor veni și vor parca, cu tichetul de parcare vor putea circula gratuit toată ziua pe mijloacele de transport în comun.Traficul, tot printr-un proiect europena, va fi introdus în subteran printr-un pasaj auto și toată zona va fi pietonală.
Și alte străzi au fost închise circulației. Strada Vasile Alecsandri, situată foarte aproape de piața Unirii a fost transformată, tot cu ajutorul banilor europeni, în zonă pietonală, o măsură deloc populară la acel moment, dar care acum dovedește că decizia a fost foarte bună.
Mihai Jurca, city manager: E aceeași stradă, atât în 2018, cât și în 2014. Vorbeam înainte despre cât de rea era experiența pe această stradă, vedem sumedenia de mașini și clădirile care nu erau încă reabilitate. Imaginați-vă că lățimea carosabilului de acum era aproape la jumătate, era o stradă cu sens unic și aveam și în stânga și în dreapta parcări. În momentul în care ai parcări, chiar dacă încerci să le organizezi, ele atrag mașini. Foarte multe mașini nici măcar nu parcau regulamentar, se urcau pe trotuarele care erau mult mai înguste. E un proiect pe fonduri europene și odată cu lucrarea de reabilitare a zonei publice, inclusiv a utilităților de sub, am demarat procesul de reabilitare a fațadelor.
Astăzi, strada Vasile Alecsandri este una dintre cele mai frumoase zone pietonale din oraș. Pe locul vechilor parcări au apărut terase.
Mihai Jurca, city manager: Toate spațiile nou create crează oportunități, au apărut bussinesuri locale, companii mai mari care își deschid punct de lucru în Oradea și a devenit o stradă extrem de interesantă, extrem de vizitată.
Așa se face că Oradea și-a dublat numărul de turiști în ultimii 4 ani, de la 120 de mii la 250 de mii, în 2019. În paralel cu transformarea bulevardelor și străzilor în zone pietonale, autoritățile au ridicat și o parcare, absolut necesară în centrul orașului, cu 400 de locuri, tot din fonduri europene. Dar orașul nu și-a atins încă potențialul, mai sunt multe de făcut, iar transformările se fac tot cu ajutorul fondurilor europene. Lucrările sunt în toi și in piața Ferdinand, locul care găzduiește teatrul din Oradea și care va fi redat pietonilor, dar și în alte zone ale orașului. De altfel, autoritățile își doresc ca plimbările prin Oradea să devină o experiență plăcută, atât pentru locuitorii orașului, cât și pentru turiști.
Planul este ca locuitorii să se poată plimba pe malul Crișului dintr-un capăt în altul al orașului, pe aleile amenajate pe malul râului.
Florin Birta, primar: Am început recent reabilitare unuia dintre cele mai mari bulevarde din Oradea, Nufărul Cantemir. Investim 10 mil de euro în modernizarea lui, cu piste de biciclete, alei pietonale, coborârea cablurilor în subteran.În acest moment avem proiecte în derulare, undeva la aproximativ peste 150 de milioane de euro. Urmând ca în perioada de finanțare 2021-2027 să accesăm o sumă importantă de bani, cred eu, undeva la peste 250 de milioane de euro.Doar cu banii de la bugetul local poți să întreții un oraș, dar cu ajutorul acestor fonduri europene Oradea s-a schimbat foarte mult în ultimii 12 ani și se va schimba în continuare.
Tocmai aceste schimbări au întors acasă foarte mulți tineri plecați de ani buni în străinătate, care și-au dorit să revină acasă și care au făcut investiții în oraș. Au venit cu o mentalitate diferită, și au pus în practică ce au învățat acolo.
Din 2008, până în prezent, numărul locurilor de muncă din Oradea a crescut de la 76 de mii la 96 de mii. Așadar, 20 de mii de locuri de muncă s-au născut, pentru locuitorii orașului, dar și pentru cei din localitățile învecinate, odată cu dezvoltarea zonei.
Sincron Ilie Bolojan, președinte CJ Bihor: Una dintre problemele orașului prin anii 2000 a fost faptul că industria comunistă a fost distrusă și nu s-au impus alte companii în locul acestora. Urmărind ce au făcut alte orașe ca să atragă investiții, am constatat că toate ofereau amplasamente bune, ieftine, cu utilități pentru investitori. O prioritate a fost să dezvolt parcuri industriale în Oradea. Pe terenuri care erau abandonate am dezvoltat primul parc industrila de 120 de hectare, unde astăzi sunt peste 5 mii de angajați, care a atras foarte multe companii, în așa fel încât, cred că sunt investiții de peste 300 de milioane de euro directe în aceste parcuri. Companiile sunt interesate de forța de muncă.