În timp ce Serbia și-a procurat vaccinuri din toate părțile, vecinii ei au așteptat ajutor din partea Occidentului. Dar acum s-a cam terminat cu gluma, scrie Boris Georgievski, editorul redacției în limba macedoneană a Deutsche Welle.
Unde se termină grija pentru sănătatea oamenilor și unde începe geopolitica? Cele două neapărat interferează? În regiune, întrebarea este pusă din ce în ce mai des. În Balcanii de Vest, majoritatea oamenilor urmăresc neputincios vaccinarea în masă din Serbia sau din unele țări mai îndepărtate. Pentru mulți, acesta este un deja vu, după decenii de privit când spre Est, când spre Vest în timpul Războiului Rece și de numărat câte bombe atomice aveau americanii și câte sovieticii.
Astăzi, problema se pune așa: să aștepți vaccinurile occidentale sau să le comanzi pe cele chinezești și rusești? Această a doua opțiune ar putea supăra aliații din SUA și UE? Dezbaterea este, desigur, de natură teoretică, deoarece oamenii din regiunea Balcanilor, cu excepția Serbiei, au văzut vaccin la fel de mult cât au văzut și bombe atomice.
În Macedonia de Nord, Muntenegru, Bosnia și Herțegovina și Kosovo, imunizarea nici măcar nu a început și nu se știe exact când va începe. Potrivit Centrului European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor, aceste țări sunt printre cele mai afectate de coronavirus atunci când se ia în considerare numărul de decese raportat la populație.
Niciuna dintre ele nu are vaccin. Politicienii promit că vor primi ceva până la sfârșitul lunii. Albania a primit până acum o cantitate simbolică de 2.000 de doze.
Excepția este Serbia, unde vaccinările sunt mai rapide decât în Uniunea Europeană. Cum poate Serbia să facă asta și restul regiunii nu? Politicienii locali ar spune că răspunsul constă în geopolitică. „Serbia cumpără vaccinul de la Rusia, dar noi suntem orientați spre Uniunea Europeană”, declara săptămâna aceasta Kreshnik Bekteshi, ministrul macedonean al economiei. Un lucru similar a declarat premierul albanez Edi Rama, care a numit oferta Moscovei de a exporta vaccinul Sputnik drept „o provocare”.
În timp ce Serbia ar urma să aibă deja un total de două milioane de doze până la sfârșitul lunii februarie, în mare parte aduse din China, vecinii au decis să se bazeze pe sistemul internațional de distribuție a vaccinului (Covax), precum și pe solidaritatea dintre Uniunea Europeană și membrii săi.
Trei membri NATO din regiune – Muntenegru, Albania și Macedonia de Nord – nu au luat în considerare inițial vaccinurile chinezești sau rusești. Acest lucru s-a schimbat atunci când a devenit clar că vaccinurile din Occident sunt așteptate degeaba și când presiunea publicului a devenit prea mare.
„Uitați de birocrație, aprobați vaccinul rusesc, chinezesc sau orice vaccin, toate sunt binevenite!”, adresa un apel doctorul Tatjana Gurzanova instituțiilor macedonene prin intermediul Facebook. Apar din ce în ce mai multe astfel de apeluri dramatice. „Aprovizionarea cu vaccinuri nu este o chestiune geopolitică!”
Între timp, Muntenegru așteaptă 50.000 de doze de Sputnik V, iar Macedonia de Nord a comandat în cele din urmă 200.000 de bucăți de la Sinopharm din China, luni.
Astfel, nici criza sanitară nu a putut scăpa din menghina tensiunilor geopolitice din această regiune, pe care oamenii o văd ca pe Occidentul din Est și ca pe Orientul din Vest.
Deși a întârziat luni întregi și a primit critici dure din partea populației, prim-ministrul macedonean Zoran Zaev a simțit în mod clar nevoia de a face dreptate, deoarece acum comandă un vaccin chinezesc. „Vreau să confirm că am purtat discuții cu partenerii noștri strategici, NATO și Washington, și am ajuns la concluzia că achiziționarea de vaccinuri din China nu este o problemă geopolitică, ci dreptul fiecărui stat suveran”, a declarat Zaev într-un interviu.
În plus față de geopolitica vaccinării, a apărut ”turismul de vaccinare”, care depășește diviziunile istorice și etnice. Oameni din Bosnia-Herțegovina, Muntenegru, Macedonia de Nord și Kosovo călătoresc în Serbia în fiecare zi, în speranța că vor primi cumva acolo un vaccin împotriva virusului.
S-ar putea crede că scăparea ar putea veni dinspre unele state membre UE vecine, cum ar fi Bulgaria, Grecia, România sau Ungaria. Dar și acolo, oamenii din Balcanii de Vest ar întâlni fie granițe închise, fie prea puține doze.
Foto rfi.ro