Educaţia financiară este necesară nu numai la vârfurile societăţii, ci şi în masa critică a populaţiei, este de părere guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, informează AGERPRES.
Acesta a participat la prima ediţie a „Forumului educaţiei financiare”.
„Forumul Educaţiei Financiare întrunit astăzi sub înaltul patronaj al preşedintelui României îşi propune să dezbată o realitate evidenţiată în mai multe ţări: condiţionarea dezvoltării durabile şi de calitatea educaţiei financiare. Iar educaţia financiară este necesară nu numai la vârfurile societăţii, ci şi în masa critică a populaţiei. Un studiu publicat cu mai mult de trei decenii în urmă, la Harvard, caută să răspundă la întrebarea de ce unele ţări sunt atât de bogate, iar altele atât de sărace. Decalajele, răspunde studiu, au o mulţime de cauze: geografia, resursele naturale, diferenţele climatice, derapajele istoriei, deosebirile dintre a şti sau a nu şti să organizezi munca, economia, statul, societatea. Dar capitolul cel mai apropiat de răspunsul la întrebarea de la care autorul a pornit analiza este cel despre avuţia cunoaşterii. Pentru că resursele sunt limitate, numai cunoaşterea, spune autorul, pe bună dreptate, cred şi eu, nu are limite. E nevoie de iniţiativă, de organizare, de cercetare, de o cultură cu faţa spre nou. Şi ce altceva, încerc eu să spun, ar putea fi educaţia economică şi financiară, dacă nu despre deschiderea prin cunoaştere a celor mai sigure drumuri spre avuţie, spre bunăstare, spre incluziune financiară”, a declarat Mugur Isărescu.
Potrivit guvernatorului, concluziile acestui studiu nu sunt noi. La sfârşitul anilor ’70, academicianul Mircea Maliţa, singurul român membru al Clubului de la Roma, prezenta raportul său cu titlul sugestiv „No Limits to Learning”, orientat pozitiv spre dezvoltarea pe bază de cunoaştere, spre deosebire de primul raport intitulat „Limits to growth”, care pleda pentru limitarea drastică a creşterii economice în mai toate ţările pe plan mondial, previzionând epuizarea resurselor naturale ale planetei.
El a precizat că, la BNR, echipa care a pornit reforma în septembrie 1990 spre un sistem bancar pe două etaje, specific economiei de piaţă, a fost conştientă de aceste lucruri şi de aceea la banca centrală se vorbeşte despre educaţie financiară în sens larg încă din 1991.
„De fapt, şi legea noastră, încă de la început, ne-a obligat să o facem. Am înfiinţat încă din 1991 şi dezvoltat ulterior, inclusiv prin construirea unei moderne şi solide infrastructuri fizice şi profesionale, Institutul Bancar Român. Din 1992, banca prezintă periodic publicului pachete de informaţie standardizate, atât pentru cultura generală, cât şi pentru asigurarea unei baze de date folositoare analiştilor. Ştacheta fluxului informaţional a fost continuu ridicată prin seriile de manifestări regulate: conferinţe de presă, colocvii financiar – bancare, seminarii şi conferinţe”, a spus Isărescu.
De asemenea, guvernatorul a menţionat o serie de proiecte derulate de BNR împreună cu alte instituţii.
El a afirmat că educaţia financiară implică şi schimbarea de mentalităţi şi „multe mentalităţi care nu se leagă bine cu economia de piaţă sunt puternic înrădăcinate în cultura noastră”, iar un efort comun, coordonat, este benefic.