Autoritățile noastre au trecut în revistă ceea ce știm sigur despre hepatita severă acută care a ajuns deja și în Romania. Potrivit celor de la ROvaccinare, „acest mesaj este necesar deoarece noi, românii, foarte emotivi, cum suntem, avem tendința să îmbrațișăm rapid teorii ale conspirației, în fața incertitudinilor”.
„Știm că niciunul din copiii britanici afectați nu a făcut vaccin impotriva COVID-19. Știm că afectează în special copiii mici, cu maximum de frecvență până la vârsta de 5 ani. Știm că diagnosticul de hepatită acută severă se poate pune ușor, utilizând definiția de caz (vârstă sub 10 ani, hepatită acută cu transaminaze TGO/TGP la valori înalte, peste 500UI/L și analize care exclud infecția cu virusuri hepatitice A-E). Știm că hepatita acută severă, cu evoluție rapidă, poate fi produsă de infecții sau prin expunere la substanțe toxice. Până acum „vinovatul de serviciu” pare a fi un virus…
Până la acest moment cel mai frecvent identificat virus, la acești copii cu hepatită de cauză necunoscută este adenovirusul 41.
Între toxinele care ar putea intra în discuție (pentru că este rezonabil să ne gândim și la o cauză non-infecțioasă deoarece nu pare a fi o maladie extrem de contagioasă și pentru că majoritatea acestor copii nu au prezentat febră) se află și aflatoxina B1 (AFB1).
Aceasta poate contamina o mulțime de produse alimentare care ar putea intra în dieta copiilor, cum ar fi nucile, arahidele, fructele uscate, cerealele sau chiar uleiul alimentar. Dar să nu speculăm. Experții vor găsi rapid o pistă de urmat, căci se fac teste complexe, genetice, toxicologice, histologice și modelări matematice, plecând de la fragmentele de ficat ale celor 17 copii ce au necesitat transplant hepatic.
Pentru dumneavoastră, părinții, doar puțină răbdare și informare din surse oficiale iar pentru copii, spălat pe mâini și activitați normale, la aer curat”, spune dr. Mihai Craiu, medic primar pediatrie la Institutul Național pentru Sănătatea Mamei şi Copilului „Alessandrescu-Rusescu”.
Dragoș HOJDA