Preşedintele Klaus Iohannis l-a primit, miercuri, la Palatul Cotroceni, pe preşedintele Grupului Băncii Mondiale, David R. Malpass, iar agenda discuţiilor a vizat cu prioritate situaţia generată de războiul din Ucraina, cu accent pe asistenţa pe care Banca Mondială ar putea să o acorde autorităţilor române şi ţărilor din regiune, în general, în efortul de gestionare a situaţiei refugiaţilor, informează AGERPRES.
De asemenea, potrivit Administraţiei Prezidenţiale, a fost discutată nevoia de dezvoltare a parteneriatului dintre Grupul Băncii Mondiale şi România, pentru un răspuns cât mai adecvat în raport cu provocările economico-sociale actuale.
Preşedintele Grupului Băncii Mondiale a subliniat rolul important al României în gestionarea fluxului de refugiaţi de la graniţele ţării, inclusiv în privinţa sprijinului pentru Republica Moldova, şi a transmis aprecieri privind modul în care ţara noastră gestionează situaţia generată de agresiunea Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei.
Astfel, a adus în atenţia preşedintelui Klaus Iohannis intenţia Băncii Mondiale de a include ţara noastră, dar şi Republica Moldova, în rândul beneficiarilor sprijinului mobilizat până în prezent de instituţia financiară internaţională, la nivel global, în contextul războiului din Ucraina, arată sursa citată.
Iohannis a salutat iniţiativa Băncii Mondiale de a sprijini eforturile naţionale şi a subliniat, totodată, faptul că obiectivul ţării noastre este trecerea la un model economic competitiv, sustenabil şi incluziv. În acest sens, şeful statului a menţionat că priorităţile României vizează utilizarea cât mai eficientă a fondurilor europene, investiţiile în dezvoltarea capitalului uman, sprijinirea economiei viitorului şi a dezvoltării pieţelor, precum şi securitatea energetică, care a devenit imperativă în condiţiile actuale.
Şeful statului a precizat şi că transformarea digitală a ţării noastre reprezintă, alături de tranziţia verde, o parte importantă a agendei de redresare post-pandemică şi dezvoltare durabilă a ţării, alături de reforme şi investiţii substanţiale care vizează infrastructura de transport, cea energetică şi marile sisteme publice, îndeosebi educaţia şi sănătatea. În acest context, el a apreciat impactul pozitiv al asistenţei Băncii Mondiale, subliniind şi că este important ca rezultatele să devină vizibile pe măsură ce implementarea reformelor şi a investiţiilor în sectoarele cheie accelerează.
Preşedintele a apreciat în mod deosebit sprijinul acordat de Banca Mondială eforturilor naţionale de creştere a calităţii educaţiei, precum şi depăşirii provocărilor generate de efectele pandemiei, subliniind importanţa atingerii obiectivelor programului ‘România Educată’.
În contextul evaluării efectelor economice ale războiului din Ucraina, preşedintele Iohannis a subliniat necesitatea unor abordări proactive, axate nu doar pe soluţionarea temporară a problemelor generate de creşterile de preţuri şi criza energetică, ci şi pe valorificarea unor oportunităţi evidente de creştere a securităţii energetice, alimentare şi tehnologice în regiune.
Preşedintele Iohannis a reiterat importanţa asistenţei oferite de Banca Mondială în implementarea reformelor asumate în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, subliniind oportunităţile oferite prin implementarea reformelor şi proiectelor de investiţii.
Şeful statului a discutat cu reprezentanţii Băncii Mondiale şi pe marginea prognozelor macroeconomice ale instituţiei financiare, atât la nivel global, cât şi pentru România, concluzia fiind aceea că, într-un context global marcat de o tendinţă generală de încetinire economică, deciziile de politică economică vor avea un rol decisiv în susţinerea creşterii economice.
La rândul său, preşedintele Grupului Băncii Mondiale a exprimat angajamentul instituţiei de a sprijini priorităţile de dezvoltare ale României, în acord cu cadrul actual de parteneriat şi în virtutea bunei relaţii de cooperare pe care instituţia financiară internaţională a avut-o cu România în ultimele trei decenii.
De asemenea, David R. Malpass a precizat că Banca Mondială va continua să acorde sprijin în raport cu agenda de reforme în domenii precum educaţia, sănătatea, protecţia socială, reforma administraţiei şi companiilor de stat, dar şi creşterea securităţii energetice şi a securităţii alimentare, cu accent pe gestionarea provocărilor generate de schimbările climatice şi pe nevoia de creştere a competitivităţii în economia României.