Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, că va ridica tema aderării României la spaţiul Schengen în Consiliul European, arătând că aderarea este posibilă în 2023, informează AGERPRES.
„Voi ridica tema Schengen. (…) Este, o dată, foarte clar (…) că noi, românii, dorim să fim parte în spaţiul Schengen. Integrarea în spaţiul Schengen rămâne obiectiv strategic naţional şi rămâne obiectiv principal pentru mine, ca preşedinte al României, pentru perioada următoare. (…) Am văzut că există mulţi sfătuitori publici care creează aşteptări legate de Consiliul de astăzi şi de mâine. Pot să vă spun din capul locului că voi avea multe discuţii, voi ridica chestiunea în plenul Consiliului, voi mai explica încă o dată de ce România trebuie să devină parte din Spaţiul Schengen, dar soluţii practice se vor găsi în următorul Consiliu JAI, care va fi mai bine pregătit”, a spus şeful statului, înainte de a participa la Summitul Uniunea Europeană – Asociaţia Naţiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN).
El a afirmat că pentru atingerea acestui obiectiv trebuie rezolvate două probleme: atitudinea Austriei care este rezervată şi votul Olandei care a fost mixt, pentru România fiind un da, iar pentru Bulgaria un jumătate nu.
Potrivit şefului statului, aceste chestiuni trebuie rezolvate cu diplomaţie.
„Orice altceva, după părerea mea, este exclus. Am auzit în ultimele zile nenumărate opinii, sfaturi şi aşa mai departe. Şi vreau să vă spun foarte clar: nu va exista un boicot la adresa Austriei din partea statului sau autorităţilor publice. Nu aşa se tratează astfel de probleme”, a transmis Iohannis.
Preşedintele Iohannis a precizat că va continua discuţiile cu mai mulţi oficiali străini pe tema Schengen.
„Vom avea preşedinţia suedeză a Consiliului UE şi deja am purtat câteva discuţii cu noul prim-ministru suedez şi voi continua. Chiar în zilele acestea voi avea o serie întreagă de discuţii pentru a vedea cum putem să abordăm cel mai bine aceste chestiuni, cum putem să abordăm Austria, Olanda, Bulgaria, cum putem să facem următorul pas. Fiindcă următorul pas trebuie să fie o reuşită. Nu-şi doreşte nimeni, nici noi, nici alţii să ajungem încă o dată într-un Consiliu JAI cu vot negativ. Aşa ceva nu se va mai întâmpla, fiindcă nu este bine să se întâmple de două ori astfel de abordări negative. Voi avea întâlniri cu preşedinta Comisiei, care şi sâmbătă vine la Bucureşti, unde se semnează un memorandum pentru o conectare electrică care traversează Marea Neagră, un eveniment foarte important, de altfel, şi atunci voi avea încă o discuţie special pe tema Schengen, voi avea o discuţie cu premierul ceh, care mai are câteva zile de preşedinţie şi cu siguranţă pot fi făcute câteva lucruri mai degrabă tehnice. Voi avea întâlniri cu premierul suedez şi vom începe discuţia şi cu austriecii. Nu putem şi nici nu trebuie să evităm astfel de discuţii. Până la urmă, soluţia trebuie să vină din întregul pachet”, a indicat şeful statului.
El a arătat că nu este posibil ca în concluziile Consiliului European de joi să se regăsească o menţiune cu privire la aderarea României la Schengen.
„Consiliul lucrează cu unanimitate. Concluziile se pot adopta doar dacă există unanimitate, ori aceleaşi reţineri care au fost în JAI încă persistă şi atunci nu putem să ne gândim că vom obţine un rezultat senzaţional. Suntem în faza în care trebuie să reluăm, nu chiar de la zero, dar de destul de jos toate discuţiile, să construim încă o dată întreaga abordare cu mai multă insistenţă, cu mai multă convingere, dar va necesita timp. Vă rog să nu aveţi aşteptarea că astăzi sau mâine în Consiliu se hotărăşte ceva clar în ceea ce priveşte aderarea, însă pot să vă spun că, personal, îmi imaginez că o aderare este posibilă în anul viitor, în 2023”, a spus Iohannis.
Şeful statului a explicat că nu au existat din capul locului condiţii pentru România puse de Austria, ci acestea s-au adresat Comisiei Europene şi felului în care Comisia poate să îngrădească migraţia ilegală.
„Noi putem să contribuim, fiindcă împreună lucrăm şi cu Comisia, dar argumentul Austriei nu a fost unul construit împotriva României sau împotriva Bulgariei. Ei s-au folosit de această etapă pentru a arăta că au prea mulţi migranţi şi, în această situaţie, ei nu consideră că trebuie lărgit spaţiul Schengen. Deci, argumentul lor nu a fost unul anti-românesc sau anti-bulgăresc, a fost un argument legat de migraţia ilegală”, a afirmat şeful statului.
De asemenea, el a apreciat că este posibil să apară reacţii negative din partea românilor cu privire la aderarea la Schengen.
„Speranţa mea este că, dacă abordăm procesul foarte serios şi în final venim cu o soluţie, şi eu sunt hotărât să vin cu o soluţie, oamenii vor vedea că a fost o sincopă şi nu o respingere completă a României. Şi, dacă vorbim de respingere, haideţi să vedem totuşi cât de entuziaşti au fost toţi ceilalţi care ne-au sprijinit, ţări care nu au avut nicio obligaţie să vină să ne sprijine vocal au făcut-o. Şi cred că acesta este, dacă pot să spun aşa, în toată atmosfera negativă, totuşi, un punct important. Nu sunt, nu suntem singuri, suntem doriţi în Uniune, suntem consideraţi un partener serios şi suntem doriţi în spaţiul Schengen. Însă trebuie să trecem de această sincopă. N-are rost să cădem într-o depresie colectivă care nu rezolvă absolut nimic”, a afirmat Iohannis.