În anul 1948, prin Decretul Nr. 358, Biserica Greco-Catolică din România a fost suprimată de regimul comunist, iar toate bunurile ei au trecut în proprietatea Statului Român, printre care și biserica mănăstirii, care face obiectul proiectului HG. Astfel, călugării greco-catolici din Mănăstirea Bixad, aparținând Ordinului Sfântului Vasile cel Mare, au fost alungați din mănăstire, unii dintre ei fiind arestați și exterminați în închisorile comuniste. Biserica Mănăstirii Bixad, împreună cu întregul complex monahal, a aparținut Bisericii Greco-Catolice, până la suprimarea ei, în anul de tristă amintire 1948. În prezent, biserica mănăstirii se află în proprietatea Statului Român.
După căderea regimului comunist ateu, biserica Mănăstirii Bixad, împreună cu întreg ansamblul mănăstiresc, a făcut obiectul mai multor încercări de recuperare și punerea lor în posesia proprietarului de drept.
Prin Hotărârea de Guvern nr 466/1992, privind aprobarea propunerilor Comisiei Centrale pentru inventarierea bunurilor proprietatea Statului Român și predarea acestora Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, Episcopiei Greco-Catolice de Maramureș i s-a restituit o parte din bunurile care i-au aparținut și de care a fost deposedată. Printre acestea se numără și terenul din jurul bisericii mănăstirii Bixad, actualmente acesta fiind înscris în Cartea Funciară nr. 1804 a localității Bixad.
În anul 2012 s-a încercat punerea în executare a hotărârilor judecătorești, pronunțate de Tribunalul Mehedinți prin Sentința civilă nr. 180/2011 și a Deciziei civile nr. 341/2011 a Curții de Apel Craiova – rămasă irevocabilă la Înalta Curte de Casație și Justiție, prin care s-au restituit numai clădirile și suprafața de 11.088 mp, biserica și terenul de sub ea, în suprafață de 234 mp, rămânând în continuare în proprietatea privată a Statului Român. În mod paradoxal, biserica mănăstirii a rămas o enclavă în mijlocul terenului care ne aparține de drept.
Judecătoria Negrești-Oaș a dispus suspendarea executării silite, la cererea conducerii de atunci a Județului Satu Mare, motivând că imobilele – clădiri și terenul aferent care au fost restituite pe cale judiciară de către o instanță judecătorească a Statului Român, constituie proprietatea publică a UAT Satu Mare. Acest demers de suspendare a executării silite a fost respins, în primă instanță, de Judecătoria Alba-Iulia, în septembrie a.c.
Deși Episcopia Greco-Catolică de Maramureș este proprietar de drept, așa cum au dovedit și hotărârile judecătorești, nici până astăzi nu am fost puși în posesie, din cauza multiplelor piedici pe care le pun unele instituții. Situația este cu atât mai îngrijorătoare, cu cât, în nota de fundamentare care stă la baza proiectului de HG, se precizează faptul că imobilul-biserică, subiect al proiectului de HG, nu a fost solicitat la retrocedare de niciun cult religios, ceea ce este total neadevărat și nedrept.
Considerăm că, în actualul context în care principiul egalității de tratament juridic al cultelor religioase este consacrat prin art. 29 din Constituția României, transmiterea către Biserica Ortodoxă Română a unor imobile, care au aparținut Bisericii Greco-Catolice, nu reprezintă altceva decât o confirmare a naționalizării din perioada comunistă, nedemnă de un Stat de Drept, Democratic, membru al Uniunii Europene. Acest proiect de HG, în cazul adoptării lui, nu ar face altceva decât să dea o aparență legală preluărilor abuzive, pe care statul comunist ateu le-a făcut în anul 1948.
Proiectul de act normativ nu corectează și nu înlătură abuzurile făcute de statul comunist împotriva Bisericii Greco-Catolice, ci, mai mult, le-ar certifica, complicând situația juridică și negând în continuare dreptul nostru de proprietate. Drumul deschis de dialogul ecumenic presupune o apropiere a confesiunilor creștine, fapt atât de concret și vizibil în Europa Occidentală, unde Biserica Catolică a oferit Bisericii Ortodoxe Române multe lăcașuri de cult, unele în proprietate, altele în folosință. Ceea ce se întâmplă în Maramureș, nu doar cu Mănăstirea Bixad, ci și cu actuala catedrală ,,Adormirea Maicii Domnului” din Baia Mare, este ofensator, nedrept și necreștinesc”, precizează oficialii Eparhiei Greco-Catolice de Maramureș.