Acum 20 de ani Maramureșul era văzut ca ceva autentic, un loc unde încă se mai păstrau tradițiile moștenite din tată în fiu. Anii au trecut, tradițiile au devenit din tradiționale unele moderne. Zongora nu se mai ține vertical, se ține orizontal, nu mai cantăm autentic, inventăm ceea ce se cere pe piață, adică ne adaptăm. Și asta se vede. De unde să mai culegi folclor autentic? Cine să mai facă cercetare de teren?
Modernismul își spune cuvantul și în Maramureș, chiar dacă încă ne lăudăm cu păstratul tradițiilor. Mințim poporul cu televizorul, dacă este să spunem adevărul. În satele din Maramureș nu se mai colindă, unele obiceiuri de Crăciun sau Anul Nou sunt reînviate din rațiuni strict media, să dea bine pe televizor. Colindul a devenit un business, avem acum colindători veniți de Crăciun de prin Moldova care cutreieră fiecare casă, colindul fiind văzut acum ca pe ceva de făcut bani. Și-a pierdut însemnătatea, valoarea, simbolistica și asta se vede.
Mai avem, deși sunt pe cale de dispariție, Sanzaienile, cele cu cauciucuri aprinse și rostologite pe vai, în Borșa și Moisei, Sambra Oilor, care încă se mai ține în unele zone din Maramureș, deși astfel de tradiții s-au pierdut din cauza faptului că maramureșenii nu mai țin oi. Sărbătoarea păcurarului de la Săcel aproape a dispărut. Se mai păstrează Brondoșii de la Cavnic, festivalul datinilor străbune de la Sighet din a treia zi de Crăciun, Lenkerul de la Cavnic. În rest, multe improvizații și nimic autentic. Nu se mai colindă ca pe vremuri, nu se mai umblă în tez, de Paște și exemplele ar putea continua. Se mai ține Tanjaua de pe Mara, Udătoriul din Șurdești, festivaluri de colinde în zone din Maramureș. Deși și aceste evenimente au luat o pauză din cauza pandemiei. Și știm cu toții că dacă ai închis un lucru, e foarte greu de a-l reporni. Vom vedea anul viitor.
Și atunci cat de autentic mai este Maramureșul? Cate din aceste tradiții se mai păstrează pe bune? Foarte puține, și e un adevăr pe care ar trebui să îl recunoaștem și de care nu ar trebui să ne ferim. „Crăciun în Maramureș” ne arată cum arăta candva un Crăciun în Maramureș. Și atat. Nu mai sunt tradiții care chiar se păstrează. Organizăm momente artistice doar cand avem camera de filmat în față. În rest, modernismul a distrus tradiția. Deși unii ar spune că e evoluție și nu ne putem opune. Ținem pasul cu vremurile. Dar a ține pasul cu vremurile nu înseamnă a lua de la alții și a pune la noi. Maramureșul autentic a devenit o raritate. Îl găsești foarte greu. O fi bine, va supraviețui sau nu, nu știm. Dar vom afla.
Nu mai putem parjoli porcul cu paie, că nu mai avem de unde lua paie. Folosim un arzător pe gaz. Nu mai folosim batoza, că nu mai avem clăi, snopi, care trebuie treierați. Unde mai găsești azi un pat cu paie? Și exemplele ar putea continua.
Dragoș HOJDA