Premierul Nicolae Ciucă a transmis, marţi, într-o intervenţie online la cel de-al doilea Summit al Platformei Crimeea la nivel de şefi de stat şi de guvern, că statele democratice trebuie să rămână ferm unite în sprijinirea independenţei, suveranităţii şi a integrităţii teritoriale a Ucrainei în cadrul graniţelor sale recunoscute internaţional, informează AGERPRES.
„În ultimele şase luni, agresiunea rusă împotriva Ucrainei a creat cea mai gravă criză umanitară şi de securitate de pe continentul european de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, cu consecinţe extrem de grave la nivel mondial. Prin acest război ilegal şi brutal, Rusia a arătat lumii că este un stat care nu se abate de la comiterea unei agresiuni flagrantă, de la încălcarea dreptului internaţional, inclusiv a dreptului internaţional umanitar; că este un stat care duce deschis o politică a sferelor de influenţă. Puţini dintre noi au crezut că acest lucru ar fi putut fi încă posibil în secolul 21, deşi am asistat la războiul din 2008 din Georgia şi la anexarea ilegală a Crimeei în 2014. Pe măsură ce acest război ilegal continuă, ar trebui să fim ferm uniţi în sprijinirea independenţei, suveranităţii şi a integrităţii teritoriale a Ucrainei în cadrul graniţelor sale recunoscute internaţional. Ar trebui să spunem clar, în repetate rânduri, că Ucraina, precum şi toate celelalte ţări, inclusiv din vecinătatea estică, au dreptul legitim şi suveran de a-şi urmări propriile aranjamente de securitate şi politică externă, pe baza propriilor alegeri legitime, fără nicio ingerinţă străină”, a declarat Nicolae Ciucă.
Premierul român a subliniat că unitatea şi solidaritatea comunităţii internaţionale democratice în ansamblu în acordarea de sprijin Ucrainei rămâne cel mai puternic atu.
„Unitatea şi solidaritatea noastră în acordarea de sprijin concret, multidimensional pentru lupta eroică a poporului ucrainean a fost şi rămâne cel mai puternic atu al nostru. Rusia nu a reuşit să ţină seama de acest răspuns puternic şi clar al comunităţii internaţionale democratice în ansamblu, întrucât nu a recunoscut hotărârea poporului ucrainean de a-şi apăra libertatea. Ar trebui să continuăm să ne consolidăm poziţia colectivă şi să ne dublăm eforturile comune de sprijinire a Ucrainei”, a afirmat Ciucă.
Şeful Executivului de la Bucureşti a evidenţiat că sprijinul României pentru Ucraina este unul care se manifestă pe mai multe planuri – politic, economic, financiar, umanitar, diplomatic şi în domeniul dreptului internaţional.
„În calitate de stat membru al UE şi stat aliat NATO cu cea mai lungă graniţă terestră cu Ucraina, România şi poporul român au făcut tot posibilul pentru a ajuta Ucraina şi cei peste 2 milioane de refugiaţi care au căutat adăpost din calea războiului. Sprijinul nostru pentru Ucraina continuă să fie multiplu şi se manifestă pe mai multe planuri – politic, economic, financiar, umanitar, diplomatic şi în domeniul dreptului internaţional, pentru a asigura responsabilizarea şi lupta împotriva impunităţii”, a arătat Ciucă.
În acelaşi context, premierul s-a referit şi faptul că de la Summit-ul trecut „situaţia din Crimeea anexată ilegal s-a înrăutăţit mult”.
„Măsurile represive împotriva ucrainenilor, inclusiv împotriva tătarilor din Crimeea, şi încălcările flagrante ale drepturilor omului s-au intensificat; impunerea agresivă a educaţiei în limba rusă şi a programelor de învăţământ ruseşti a continuat fără încetare; Peninsula este puternic militarizată şi a fost folosită ca rampă de lansare pentru invazia militară a regiunilor sudice ale Ucrainei şi pentru lansarea de lovituri cu rachete asupra civililor şi a infrastructurii civile din restul Ucrainei. A apărut o tendinţă din ce în ce mai îngrijorătoare: folosirea Crimeei ca un caz de manual pentru trecerea forţată şi ilegală a teritoriilor ucrainene ocupate sub controlul Rusiei”, a mai declarat Ciucă.
Faţă de cele arătate, prim-ministrul român a reiterat necesitatea susţinerii ferme a Ucrainei pentru a rezista şi a respinge agresiunea rusă.
„Trecutul ne-a învăţat din nou că a nu susţine cu fermitate ordinea internaţională bazată pe reguli are un preţ mare: în urmă cu 83 de ani, la 23 august 1939, Pactul Ribbentrop-Molotov a fost ultimul pas pregătitor în declanşarea celei mai grave catastrofe pe care omenirea a cunoscut-o. Ucraina luptă astăzi nu numai pentru a se apăra pe ea însăşi şi poporul său, integritatea şi suveranitatea sa teritorială, libertatea şi dreptul său legitim de a se alătura familiei europene, ci şi valorile şi principiile noastre comune care formează piatra de temelie a modului nostru de viaţă. Avem datoria să sprijinim Ucraina cu tot ce ne stă în putere pentru a rezista şi a respinge agresiunea. Trebuie să fim ferm alături de Ucraina. Puteţi conta pe România! Ucraina trebuie să învingă!”, a mai arătat Ciucă.
Şeful Executivului şi-a încheiat intervenţia cu un mesaj de felicitare adresat autorităţilor de la Kiev cu ocazia celebrării Zilei Drapelului de Stat al Ucrainei şi a Zilei Independenţei.