Știm doar că de Crăciun împodobim bradul, dar de unde vine această tradiție prea puțini știm. La fel cum mulți nu știu că bradul este prezent în anumite rituri și rituari funerare. Mai exact, dacă cel care moare nu a fost căsătorit i se face un brad împodobit.
„Este inimaginabilă o sărbătoare de Crăciun fără acest actor foarte important, care este bradul. Legendele populare ne prezintă bradul ca pe unul dintre copacii binecuvântați. Bradul ne este prezentat ca un copac binevoitor, în sensul că o păsărică, pe timpul unei furtuni, intră într-o pădure și cere ajutorul copacilor pentru a se adăposti. Toți copacii o refuză pe motiv că sunt îngrijorați în primul rând de propria coroană, iar bradul o cheamă și îi spune că, chiar dacă nu are el frunze foarte bogate, o să încerce să o apere. Dumnezeu, vâzând atâta bunătate, i-a spus bradului că el nu o să își piardă frunzele niciodată, pe când ceilalți copaci își pierd frunzele pe timpul iernii. O a doua legendă este cea legată de fuga în Egipt, perioada în care s-a comandat uciderea pruncilor. Maria, fugind cu pruncul în brațe, cere ajutorul copacilor, fiecare refuzând-o, mai puțin bradul. Maria la final binecuvântează bradul.
O altă legendă este cea când Isus este prins de o furtună cu grindină, încearcă să se adăpostească împreună cu Sfântul Petru, iar singurul copac care le-a oferit protecție a fost bradul. Și observați că nicăieri nu se spune că trebuie să împodobim bradul de Crăciun. Mai multe țări își dispută acest obicei de împodobire a bradului. Sfântul Bonifaciu, care a încreștinat populația germanică, la un moment dat, pentru a estompa practicile păgâne dedicate zeului Thor, taie un stejar considerat sfânt de populația germanică, din care lemn face o capelă. În locul stejarului a apărut un brad, considerat ca fiind un semn divin. Mai târziu, prin secolul 17 avem disputa dintre Estonia, Lituania și tot țările germanice pentru împodobirea bradului. În această perioadă a anului oamenii obișnuiau la final de an să își împodobească casele cu frunzele diferitor copaci, în funcție și de zona în care ne aflăm.
În 24 decembrie se fapt se sărbătorește Ziua lui Adam și a Evei, ocazie cu care se împodobeau copăceii cu fructe, mai ales cu mere roșii în zonele nordice și temperate. Unii pun bradul în cârca lui Luther, dar nu e așa, Luther a adus doar ceva îmbunătățiri împodobirii bradului. Prin părțile noastre, prima mențiune despre un brad împodobit o face Petre Ispirescu, amintindu-și o întâmplare din copilărie, mai exact reacția lui când a văzut un brad împodobit. În popor se făceau crengi de brad la înmormântarea băieților nelumiți, deci a celor care nu au fost căsătoriți. Și de aici reacția avută de Ispirescu”, ne spune Janeta Ciocan, etnolog.
Dragoș HOJDA