Pe site-ul Ministerului Transporturilor a fost pus în dezbatere publică un proiectul de Hotărâre a Guvernului privind aprobarea Planului Investițional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pentru perioada 2020-2030. Dacă ne uităm peste acet document nu putem să nu observăm că numele județului nostru este prea puțin menționat, semn că planurile autorităților de la București nu prea privesc și județul unde se agață harta-n cui. Și toate mențiunile se referă la crearea unei legături între Baia Mare și Satu Mare, respectiv Baia Mare – Dej-Bistrița.
În documentul citat se vorbește despre Coridorul transfrontalier CTF 3 (Coridorul Someș) – leagă coridorul de conectivitate CC 3 Montana în partea de sud (Turda, Cluj-Napoca), atât cu Ungaria, prin PTF Oar, cât și cu Ucraina, prin PTF Halmeu II. Lungimea coridorului este de aproximativ 264 km. Coridorul asigură conectivitatea la rețeaua rutieră rapidă, în mod direct, a municipiilor Satu Mare și Baia Mare, respectiv indirect a municipiului Bistrița.
În Lista proiectelor localizate pe rețeaua secundară – drumuri de conectivitate și transregio – se mai vorbește despre rețeaua Dej – Baia Mare – Halmeu, respectiv Baia Mare-Satu Mare. Tot din acest proiect de hotărâre mai aflăm că se au în vedere proiecte de modernizare pentru Beclean (Bistrița)-Salva-Moisei-Cârlibaba, Iacobeni-Borșa-Negrești Oaș. Ce mai interesează maramureșenii este modernizare pentru A3-Oradea-Satu Mare, A3 – Zalău-Stu Mare, respectiv A27-Suceava-Bistrița.
Avem și o listă a variantelor ocolitoare regionale, părți componente ale proiectelor de infrastructură rutieră transregio. Aceste variante de ocolire regionale au fost stabilite și prioritizate în funcție de trei criterii importante și anume valorile de trafic medii și maxime ale drumurilor transregio, populația localității intersectate de drumul transregio și cifra de afaceri a zonei de deservire.
Proiectele de variante de ocolire regionale sunt în număr de 37 și însumează o lungime de 263.4 km. Costul estimat pentru aceste proiecte este de 745.4 mil. EUR fără TVA și 887 mil. EUR cu TVA inclus, iar costul mediu pe km estimat fiind de 2.8 mil. EUR. Aici regăsim varianta de ocolire Baia Mare (care va însuma 10,3 km) și Sighetu Marmației (16,4km), VO Tăuții Măgherăuș (9,3 km). Proiectele de variantele de ocolire regionale propuse pentru a fi implementate sunt în proximitatea localităților care nu sunt deservite de drumuri de mare viteză (autostrăzile și drumurile expres asigură tranzitul rutier pentru toate localitățile prin vecinătatea cărora sunt proiectate). Aflăm că proiectul de autostradă Pitești – Sibiu (Lotul 2 și Lotul 3) are cel mai mare punctaj (100 puncte) în urma prioritizării, având o lungime de 68.8 km și un cost estimat de 1847 mil.EUR fără TVA. Pe de altă parte, proiectele de drum expres Baia Mare – Satu Mare, Cluj-Napoca (Apahida) – Dej și Dej – Baia Mare – Halmeu au obținut un punctaj de 51.84 puncte și se află pe ultimul loc în lista ierarhizată.
Pentru atingerea acestui obiectiv, pentru perioada 2020-2030 se propune alocarea unui buget de 100 mil.EUR pentru măsurile de creștere a siguranței traficului rutier (tabel 2.1.38), repartizate proporțional, după cum urmează:
● 25% pentru măsuri de organizare instituțională, creșterea capacității administrative, revizuire standarde etc.;
● 15% pentru măsuri de educație rutieră și intervenții asupra comportamentului conducătorului auto;
● 60% – pentru măsuri de intervenție asupra infrastructurii rutiere pentru eliminarea punctelor negre și minimizarea riscului de accidente rutiere.
Feroviar vorbind, se vorbește despre Calea ferată simplă 310, 402, 400 neelectrificată Arad – Oradea – Satu Mare – Baia Mare – Dej (reprezintă o axă feroviară importantă în partea de vest a țării, cu potențial de dezvoltarea a traficului, atât de călători cât și de marfă. Pentru rețeaua feroviară secundară sunt prevăzute intervenții de tipul reînnoiri, dar și electrificare și dublare pe anumite secțiuni.
„Pentru creșterea atractivității transportului de călători pe calea ferată și pentru valorificarea superioară a coridoarelor de cale ferată modernizate sau reînnoite au fost propuse, în conformitate cu Master Planul General de Transport al României, mai multe achiziții care vizează înnoirea parcului de material rulant (vagoane, locomotive, rame electrice), investiții în noi vehicule feroviare și modernizări ale celui existent. Astfel, în continuarea investiției de rame electrice de tip RE-IR și RE-R finanțate prin POIM și a celor propuse prin PNRR (locomotive și rame electrice noi, modernizarea de locomotive electrice și vagoane), prin PI se propune achiziția a 151 de trenuri noi cu o valoare estimată de 750 mil.EUR (892 mil.EUR cu TVA). Aceste trenuri de tip RE-R vor fi utilizate pentru trenurile de scurt și mediu parcurs, în special pentru traficul de navetă în contextul transferului acestui tip de deplasare din domeniul rutier spre cel feroviar (tabelul 2.2.16). Ramele electrice vor fi dotate cu sisteme de informare în timp real al pasagerilor, echipamente WiFi, camere de tip CCTV (Closed-circuit television) pentru siguranța pasagerilor și împotriva vandalismului, iar parte dintre rame să fie prevăzute cu spații de depozitare biciclete/schiuri și cu adaptări pentru persoane cu mobilitate redusă și nevoi speciale”, se mai precizează în documentul citat.
Dragoș HOJDA