Aproximativ 94.000 de persoane sunt date dispărute în Mexic, unde „gropi comune” precum cea dintr-un fost lan de porumb din statul Tamaulipas (nord-vest), de unde a fost excavată o jumătate de tonă de rămăşiţe umane începând cu 2017, sunt descoperite sporadic, relatează într-un amplu reportaj France Presse, informează AGERPRES.
Sinistrul loc din nord-estul Tamaulipas se află în localitatea Bartolina, nu departe de statul Matamoros, la frontiera cu Texas, o zonă puternic afectată de violenţa traficanţilor de droguri, în speţă a celor din Cartelul Golfului.
În genere, Bartolina este considerată drept un „lagăr de exterminare”, potrivit Comisiei naţionale de căutare a celor dispăruţi (CNB, oficială). Accesul aici este interzis chiar şi familiilor victimelor.
O mamă, în căutarea fiului său dispărut în urmă cu un an, se roagă de soldaţii care păzesc amplasamentul, să-i ofere şansa de-a găsi rămăşiţele băiatului său: „Vă rog, măcar un os! Să-l îngrop alături de tatăl său!”.
„De ce Garda naţională (structură de securitate creată în 2019), armata şi marina nu erau aici când ei au fost răpiţi, masacraţi, torturaţi, îngropaţi, arşi”, îşi strigă disperarea o altă mamă, Maria Isela Valdez, care – împreună cu fiica sa, caută rămăşiţele fiului răpit în oraşul din vecinătate Reynosa în 2014.
În iunie 2019, femeia a îngenunchiat în faţa preşedintelui Republicii, Andres Manuel Lopez Obrador, pentru a-i cere ajutorul.
Mama şi fiica au instalat un cort în faţa Parchetului şi au protestat până când au obţinut în cele din urmă permisiunea de a se apropia de „groapa comună”.
„Suntem aici pentru ca autorităţile să-şi facă treaba, pentru că dacă plecăm nu vor face nimic”, a declarat fiica ei pentru AFP.
Traseu al traficului de droguri spre SUA, statul mexican Tamaulipas, cu un bilanţ de 11.667 de persoane date dispărute, este cel mai afectat de acest fenomen, împreună cu statul Jalisco (vest).
În total, bilanţul celor dispăruţi în Mexic oscilează între 93.000 şi 94.000 de persoane, conform cifrelor oficiale.
Dispariţiile au început odată cu „războiul murdar” al autorităţilor împotriva mişcărilor revoluţionare în anii 1960-1980.
Numărul acestora a explodat la fel ca asasinatele începând din 2006, când fostul preşedinte Felipe Calderon a declarat război total traficanţilor de droguri. În 15 ani, în Mexic (126 de milioane de locuitori) au fost înregistrate 300.000 de asasinate, peste 36.000 în 2020, adică în medie 100 pe zi.
„Crima organizată rămâne una din cauzele principale ale dispariţiilor”, spune Laura Atuesta de la Centrul de investigaţii şi expertiză economică (Cide), în aluzie la traficul de droguri, de migranţi sau de carburant prelevat în mod fraudulos (‘Huachicol’).
Autorităţile evocă de asemenea „corupţia în rândurile forţelor de poliţie care au legături cu crima organizată”, după cum a subliniat la jumătatea lunii noiembrie subsecretarul de stat pentru drepturile omului, Alejando Encinas.
În cea mai mare parte, cei dispăruţi sunt tineri între 15 şi 30 de ani, prinşi în capcana sărăciei (43,9% din populaţie), a şomajului (peste 50% din forţa de muncă lucrează la negru), a cercului vicios al racolării sau pur şi simplu au avut neşansa să se afle în locul şi în momentul nepotrivit.
În zonele de conflict între poliţie şi „narcos”, tinerele fete sunt răpite şi traficate la un loc cu femeile. Aceasta este şi tema peliculei „Noche de fuego”, un film mexican al cineastei Tatiana Huezo, care a zguduit festivalurile de la Cannes şi San Sebastian anul acesta.
În total, 98% din aceste delicte în Mexic rămân nepedepsite şi mii de cadavre neidentificate zac la morgi pentru că instanţele sunt copleşite, afirmă Karla Quintana, şefa CNB care coordonează căutările.
Ţara duce lipsă de medici legişti, iar magistraţii de la parchete trenează investigaţiile, spune ea, în timp ce infiltrările de elemente criminale în organismele de securitate au fost denunţate, inclusiv de autorităţi.
Guvernul mexican, aflat la putere de la sfârşitul anului 2018, susţine că doreşte să depăşească această inerţie.
„Numai între martie 2019 până în prezent, CNB a efectuat împreună cu familiile 2.300 de zile de cercetări”, a argumentat subsecretarul de stat pentru drepturile omului la jumătatea lunii noiembrie.
Dar, la finalul unei vizite de zece zile în Mexic în cursul căreia 100 de persoane au dispărut, Comitetul ONU împotriva dispariţiilor forţate a denunţat vineri „ineficienţa” autorităţilor, arbitrariul hotărârilor judecătoreşti şi cultura „impunităţii”.
Quintana, care a comunicat la sfârşitul lunii septembrie despre descoperirea unui nou „lagăr de exterminare” în apropiere de Nuevo Laredo, de asemenea în statul Tamaulipas, deplânge şi apatia societăţii mexicane. Aceste dispariţii suscită adeseori indiferenţă. „E de neînţeles cum în condiţiile în care există sute de mii de omucideri (…), mii de gropi clandestine şi o impunitate aproape totală, societatea mexicană preferă să se uite în alta parte”, a declarat ea recent ediţiei mexicane a publicaţiei spaniole El Pais.