Despre Defileul Lăpușului s-au scris sute de articole, s-au făcut mii de fotografii și tot nu te saturi să îl vezi. O simplă ieșire de duminică, un traseu de câteva ore și cu copii mici după tine, și ieșirea în natură e garantată. Am plecat din Baia Mare pentru a ajunge la punte la Remecioara. Înainte însă ne-am oprit la Coaș, la biserica de acolo. Frumos, dar înăuntru nu ai avut acces. Nici număr dde telefon unde să suni, nici nimic.
Am plecat mai departe și am ajuns la Remecioara. Toamna s-a instalat deja, chiar dacă încă culorile toamnei nu sunt atât de evidente precum vor fi prin luna noiembrie, dar era frumos, așa cum știam. Puntea celebră, cunoscută de toți montaniarzii și amatorii de drumeții a fost refăcută, acum se poate circula fără probleme. Înainte de punte este proprietate privată, dar poți servi un ceai sau o cafea iar copiii se pot juca la un loc de joacă care există acolo, la marginea Lăpușului.
Traversezi puntea și începi să mergi pe lângă râul Lăpuș. E frumos, dar nu poți să nu vezi cum peste tot se vede prezența omului. Când apele Lăpușului au fost mari au adus cu ele fel de fel de gunoaie, care și acum se văd. De la sticle de plastic, cârpe, cauciucuri și alte gunoaie, toate îți ies în cale. Un traseu destul de ușor de parcurs de-a lungul apelor acestui râu. Prilej bun de fotografii, mai vezi câte o sălbăticiune și ieșirea e o reușită. Oamenii de acolo se plângeau că acum cormoranii au mâncat peștele din Lăpuș. Recunosc cu zâmbetul pe buze că la început nu au crezut în declarațiile ministrului Daea de atunci legate de cormorani, dar acum au ajuns să îi dea dreptate.
În rest, liniște, natură, flori, animale sălbatice, stâncării, ape limpezi și deloc mari. Râul Lăpuș așa cum numai toamna poți să îl vezi.
Dragoș HOJDA