Pentru context, reiau foarte pe scurt câteva idei pe care le-am expus mai pe larg într-un articol anterior. Apoi, prezint cronologic șirul unor evenimente semnificative care au generat o serie de întrebări. Închei cu un rezumat și cu câteva întrebări pe care celelalte părți implicate vor trebui să le adreseze.
Decizia de a-l expulza pe Djoković, luată de ofițerii de la punctul de frontieră, a fost anulată de un judecător federal. Cazul judecat a vizat însă exclusiv aspecte procedurale. De exemplu, lui Djoković nu i s-a acordat suficient timp pentru a răspunde întrebărilor; astfel, s-a comis o greșeală procedurală. Această greșeală nu înseamnă însă că întrebările puse nu erau valide. Problemele de fond, care sunt distincte și separate față de cele de procedură, au rămas. Iar guvernul le poate pune în discuție separat, oricând. Mai mult, actele prezentate de avocații lui Djoković, împreună cu câteva declarații ulterioare ale acestuia, au adus informații suplimentare ce pot fi luate în calcul.
Înainte de a explica discrepanțele, enumăr cronologic câteva evenimente relevante din lunile decembrie și ianuarie:
- 15 dec, antigen “-“: Rezultat negativ la un test rapid antigen autoadministrat
- 16 dec, PCR “+”: Djoković a fost „testat și diagnosticat cu covid” (expresie folosită de avocații săi) cu un test PCR de laborator. Testul a fost efectuat la ora locală 13:05, iar rezultatele au venit la 20:19, în aceeași zi.
- 17 dec, antigen “-“: Rezultat negativ la un test rapid antigen autoadministrat. Participă fără mască la evenimente cu multe persoane în Serbia. Djoković a afirmat ieri că a aflat doar mai târziu de rezultatul PCR pozitiv (aparent în contradicție cu informațiile prezentate în instanță).
- 18 dec, pozitiv, însă nu respectă perioada de izolare: Participă la un interviu și la o ședință foto cu jurnaliștii francezi de la l’Equipe, în Serbia. Djoković a admis ieri că știa că este pozitiv. Jurnaliștii francezi nu au fost informați, iar la ședința foto nu a purtat mască.
- 22 dec, PCR “-“: Test de laborator PCR negativ.
- 25 dec, Serbia: Postări pe rețelele de socializare îl arată pe Djoković în Serbia.
- 31 dec, Spania: E observat și fotografiat antrenându-se în Marbella.
- 1 ian, declarație de călătorie pentru Australia: Djoković își autorizează agentul să trimită declarația sa de călătorie. Acesta e un document justificativ care se considera împreună cu viza la intrarea în țară.
- 4 ian, începe drumul către Australia: Djoković ia avionul din Spania către Melbourne, via Dubai.
- 6 ian, la frontieră: Djoković aterizează la Melbourne la miezul nopții. Ofițerii de la punctul de frontieră îi cer să facă dovada vaccinării pentru a fi admis în țară. Acesta răspunde că nu este vaccinat și prezintă o excepție medicală. Excepția sa nu este însă admisă de ofițeri, care-i cer explicații și acte suplimentare. În jurul orei 5:20, i se spune va fi lăsat să se consulte cu echipa lui, pentru a aduce clarificări suplimentare, până la 8:30. Timpul inițial acordat nu-i este însă oferit: la 6.14 i se cere din nou să prezinte toate documentele, iar la 7:42 viza îi este anulată. Acestea sunt aspectele procedurale care au fost tranșate în procesul pierdut de guvern (și al cărui verdict a fost că procedura nu a fost respectată).
În continuare, o selecție a unora dintre întrebările „de fond” potențial relevante care au rămas neadresate.
Întrebări în ceea ce privește declarația de călătorie care însoțește viza de intrare în Australia
Djoković a declarat inițial că nu a călătorit internațional în ultimele două săptămâni premergătoare sosirii sale în Australia. El susține însă acum că declarația nu a fost completată de el, ci de echipa lui, și că s-a strecurat o „eroare umană”. Tehnic, răspunsul greșit din declarație rămâne însă responsabilitatea lui Djoković și oferă o bază legală suficientă pentru anularea vizei (în caz că guvernul dorește să o facă). Guvernul nu este însă obligat să anuleze viza; dacă în context, eroarea făcută pare minoră și explicabilă, guvernul poate arăta clemență. Decizia rămâne însă exclusiv la latitudinea guvernului. Nu în ultimu rândl, dacă se constată că nu este vorba de o „eroare umană”, ci de un fals deliberat, atunci consecințele pot fi substanțial mai severe decât o „simplă” expulzare.
Este sau nu excepția medicală prezentată de Djoković la frontieră suficientă pentru a putea intra în Australia?
În procesul ce a vizat procedura, avocații lui Djoković au susținut că o infecție recentă cu covid poate constitui o excepție de la vaccinare pentru intrarea în țară. Guvernul însă a explicat că o astfel de excepție este admisibilă doar dacă boala este atât de acută și severă, încât face vaccinarea imposibilă; altfel, imediat ce te simți suficient de bine, trebuie să te vaccinezi. Nu există nicio sugestie din partea lui Djoković ori a avocaților săi că el ar fi suferit acut și sever în vreun moment, iar începând din data de 22 decembrie testul său oficial PCR este „negativ”. Deci ar fi putut fi vaccinat.
Cum a fost posibil ca Djoković să testeze pozitiv în Serbia, iar apoi să ajungă în Spania?
Djoković a fost testat pozitiv pe 16 decembrie în Serbia, iar pe 31 a fost fotografiat în Spania. Începând cu data de 20 septembrie, cetățenii sârbi sunt nevoiți să prezinte un certificat de vaccinare sau o excepție medicală pentru a intra pe teritoriul Spaniei. Ținând cont că, în Spania, Djoković nu a participat la niciun turneu, nu se califică pentru nici o excepție „profesională” de la reguli. Mai mult, se pare că fiecare călător care dorește să ajungă în Spania trebuie să facă o „declarație medicală”. Autoritățile spaniole încearcă acum să determine ce declarații au fost făcute și în ce condiții i s-a permis lui Djoković accesul în țară fără carantină.
Întrebări în ceea ce privește autenticitatea testului PCR pozitiv
Luni, cotidianul german „Der Spiegel” a raportat anomalii în ceea ce privește testul PCR pozitiv din data de 16 decembrie. Când jurnaliștii au scanat codul QR al testului pozitiv al lui Djoković, la ora Berlinului 1:19, rezultatul afișat a fost… „negativ”. O oră mai târziu, folosind același cod electronic QR, rezultatul a devenit „pozitiv”. Informația a fost coroborată rapid de jurnaliștii de la New York Times, care au obținut și ei atât un răspuns „negativ”, cât și unul „pozitiv”. Câteva ore mai târziu însă, jurnaliștii de la Guardian nu au mai reușit însă să confirme problema; la toate încercările lor de scanare a codului QR au primit un rezultat „pozitiv”. O altă problemă este că rezultatul „pozitiv” care apare acum mereu la scanarea codului QR este asociat cu un număr „de ordine” (care este unic și servește la identificare) care se încadrează în seria de numere folosite abia câteva zile mai târziu. Separat de problemele de mai sus, există neconcordanțe generate de faptul că datarea testelor efectuate, generată nu de programul de verificare a testării, ci de sistemul de operare al serverului pe care acest program rulează (Unix timestamp), pare să prezinte anomalii. Guvernul australian a cerut ajutorul unor specialiști IT pentru a înțelege mai bine întreaga situație.
Cum a fost posibil să participe la activități media cu jurnaliștii francezi în Serbia, în timp ce ar fi trebuit să fie în izolare?
Djoković a admis că la data de 18 decembrie a participat la activități media cu jurnaliștii de la l’Equipe știind că este pozitiv. El nu i-a informat pe aceștia că este pozitiv, iar la ședința foto nu a purtat mască. În cadrul ședinței foto, Djoković a strigat de mai multe ori, pentru a face anumite ipostaze foto mai intense și autentice, astfel prezentând un risc de infecție pentru cei prezenți (conform jurnaliștilor francezi). Djoković admite că a făcut o „eroare de judecată”, însă afirmă că „s-a simțit obligat” să participe la interviu, pentru a nu-i „dezamăgi” pe jurnaliștii francezi. Conform legislației sârbe în vigoare la acea dată, cineva care a testat pozitiv trebuia să se autoizoleze. În caz contrar, pedeapsa variază de la închisoare, la amendă, la muncă voluntară. La începutul pandemiei, majoritatea pedepselor au fost de trei luni de închisoare. Recent, majoritatea pedepselor au fost reprezentate de amenzi, suma fiind ușor peste o mie de euro.
Cum este posibil să te testezi PCR pozitiv și apoi negativ în decurs de doar șase zile (iar între timp, testele antigen să fie de două ori negative)?
Conform explicațiilor experților medicali australieni, testele PCR rulează în „cicluri” în felul următor. În pasul 1, se testează dacă virusul este prezent. Dacă pasul 1 nu este pozitiv, se trece la pasul 2, care este mult mai senzitiv. Dacă pasul 2 nu este pozitiv, se trece la pasul 3, care este mult mai senzitiv. De la pas la pas, senzitivitatea crește exponențial, și se rulează 40-50 de cicluri. Testele PCR sunt atât de sensibile, încât detectează prezenta virusului chiar și în cantități infime, mult după ce o persoană nu mai este infecțioasă ori bolnavă. Ținând cont de senzitivitatea lor extremă, circumstanțele în care o persoană ar putea să testeze PCR pozitiv și apoi negativ în mai puțin de o săptămână, iar între timp două teste antigen să fie negative, sunt teoretice. Detaliile tehnice medicale sunt greu de descris succint. Pe scurt, există o posibilă explicație care presupune însă diferențe majore de raportare între cele două rezultate, presupune că primul test PCR (cel pozitiv) a avut loc exact la sfârșitul ori după infecție, și nu în ultimul rând presupune un pacient al cărui organism a reușit să „curețe” virusul într-un mod extraordinar de eficient. Fiecare factor în sine este excepțional, iar combinația lor, deși așa cum spuneam e posibilă teoretic, este extrem de improbabilă.
Alte întrebări legitime care nu par însă a avea vreo bază legală imediată
La nivel de elită în sport, condiția fizică și deplasarea pentru un turneu de tenis sunt în mod normal pregătite din timp. Care era planul lui Djoković pentru a putea participa la Australian Open înainte de a testa pozitiv pe 18 decembrie? Plănuia să nu participe, însă în același timp se antrena intensiv pentru condiția fizică? Când au fost făcute aranjamentele de călătorie? Este data biletelor de avion și a rezervărilor de hotel către Australia anterioară sau ulterioară testului PCR pozitiv?
Rezumat
Rezumând, există greșeli în declarații care par să ofere o bază legală suficientă pentru anularea vizei și expulzarea din Australia. În caz că greșelile au fost deliberate, repercusiunile pot fi mai severe. Dovada medicală prezentată de Djoković se pare că este într-adevăr inadmisibilă; aceasta poate constitui un alt motiv, separat, pentru care viza sa ar putea fi anulată. Djoković a admis că a interacționat fără mască cu alte persoane în Serbia când ar fi trebuit să fie în izolare; astfel, există un precedent care sugerează că acțiunile sale voite ar putea reprezenta un pericol pentru sănătatea publică. De asemenea, există o serie de factori circumstanțiali care, luați împreună, ar putea pune la îndoială „caracterul onest” (o traducere aproximativă a expresiei „good character”, care are bază și valoare legală). Pentru intrarea în Australia, în anumite circumstanțe se poate aplica un așa-zis test de caracter; circumstanțele e posibil ca acum să fi fost îndeplinite, iar la aplicarea testului e posibil să se constatate deficiențe. Dincolo de problemele sale în Australia, este posibil ca Djoković să trebuiască să răspundă unor probleme legale și în alte țări și jurisdicții.
Nu în ultimul rând, e de remarcat că toți cei care au avut de-a face cu Djoković au și ei, la rândul lor, de răspuns unor întrebări. Imaginea tuturor a avut de suferit. Guvernul federal nu a respectat procedura. Djoković a avut resursele financiare de a contesta decizia, însă un refugiat într-o situație similară, probabil că nu le-ar avea. Guvernul statal împreună cu Tennis Australia ar trebui să explice altor jucători participanți la turneu, care s-au opus inițial vaccinării, însă apoi au acceptat vaccinarea doar pentru a putea totuși participa, de ce pentru ei nu au putut fi găsite excepții? (cu alte cuvinte, oarecum paradoxal, există aspecte care pot părea nedrepte chiar și celor care se opun vaccinarii). Institutul sârb de testare PCR va trebui să clarifice cum e posibil ca rezultatul unui test să apară inițial ca negativ, apoi ca pozitiv. Guvernul sârb va trebui să decidă dacă Djoković a încălcat sau nu legea (iar în caz afirmativ, care vor fi consecințele). Guvernul spaniol trebuie să investigheze robustețea propriilor proceduri de admitere în țară. Inclusiv cei care l-au sprijinit necondiționat inițial, ca de exemplu primul ministrul sârb Ana Brnabic ori Tennis Australia, par să inceapă să se disocieze de Djoković. Iar sponsorii săi vor trebui să se gândească serios dacă doresc să-și continue asocierea cu el.
Salutări din Melbourne!, și mulțumesc tuturor celor care ați avut răbdarea și interesul de a citi (ori chiar mai mult, ați lăsat și comentarii) o serie de articole neobișnuit de lungi, detaliate și seci.