Noul prim-ministru al Chinei, Li Qiang, a denunţat luni „încercuirea” şi „represiunea” SUA împotriva ţării sale, dar a îndemnat totodată la cooperare între cele două mari puteri ale lumii, pentru realizarea unor „lucruri măreţe” împreună, relatează agenţiile de presă internaţionale, informează AGERPRES.
„China şi SUA pot şi trebuie să coopereze. Dacă vom coopera, vom putea realiza lucruri măreţe”, a afirmat Li Qiang în primul său discurs susţinut după ce sâmbătă a fost numit premier al Chinei.
Noul prim-ministru a avertizat că va fi dificil pentru China să îşi atingă anul acesta obiectivul de creştere de „circa 5%”, deja unul dintre cele mai slabe din ultimele decenii. „Mi-e teamă că nu va fi uşor să atingem un obiectiv de creştere de circa 5% şi acest lucru va necesita multe eforturi”, a afirmat Li Qiang, în discursul său susţinut în ultima zi a sesiunii din acest an a Congresului Naţional al Poporului Chinez.
Acest ritm de creştere a Produsului Intern Brut (PIB), ce ar fi unul de invidiat pentru mai multe mari economii ale lumii, este de fapt unul dintre cele mai slabe din ultimii 40 de ani pentru gigantul asiatic.
Li Qiang, însărcinat cu probleme economice, a atenţionat împotriva unor „noi provocări” pentru creşterea economică a Chinei, relativizând totodată importanţa PIB pentru viaţa de zi cu zi a populaţiei.
În 2022, PIB-ul Chinei a crescut cu 3%, departe de obiectivul iniţial de 5,5%, în condiţiile în care restricţiile sanitare şi criza imobiliară au apăsat greu asupra activităţii economice.
China a urmat vreme de aproape trei ani o politică sanitară strictă, supranumită „zero COVID”, care a permis protejarea în linii mari a populaţiei în faţa COVID-19, dar care a dat o lovitură dură economiei. În cele din urmă, aceste măsuri au fost ridicate în decembrie.
Creşterea Chinei rămâne afectată de o criză imobiliară, sector ce reprezintă, alături de cel al construcţiilor, un sfert din PIB-ul său, precum şi de un consum ce întârzie să repornească.
În discursul său, Li Qiang a abordat un ton mai conciliant faţă de SUA comparativ cu Xi Jinping şi ministrul de externe chinez Qin Gang.
China şi SUA duc o luptă acerbă pentru fabricarea de semiconductori, componente electronice indispensabile pentru funcţionarea smartphone-urilor, aparatelor conectate, dar şi a echipamentelor militare.
În numele securităţii naţionale, Washingtonul şi-a înmulţit în ultimele luni sancţiunile la adresa producătorilor de cipuri chinezi.
Pe fondul acestor tensiuni cu Washingtonul, Xi Jinping a subliniat din nou, luni, necesitatea întăririi securităţii naţionale şi a criticat „forţele externe” ce se amestecă în dosarul taiwanez.
Puterea comunistă consideră insula Taiwan o provincie a Chinei pe care nu a reuşit să o anexeze teritoriului său la sfârşitul războiul civil chinez, în 1949.
China nu vede cu ochi buni apropierea tot mai strânsă din ultimii ani între autorităţile taiwaneze şi SUA, care furnizează de mai multe decenii insulei sprijin militar în faţa Beijingului.
Candidat unic, Xi Jinping a obţinut vineri un nou mandat de cinci ani la preşedinţia Chinei, după un vot în unanimitate în parlament, rezultat al unei ascensiuni care a făcut ca el să devină cel mai puternic lider al Chinei din ultimele generaţii.