Datele parțiale ale Recensămantului Populației și Locuințelor făcute publice de Institutul Național de Statistică ne arată cum evoluează populația țării în decurs de 10 ani. Acum știm că cea mai mică comună din România este comuna Bătrâna din județul Hunedoara cu numai 88 de locuitori (în scădere față de RPL2011 când s-au recenzat 127 de locuitori). La recensământul precedent, cea mai mică a fost comuna Brebu Nou din Caraș-Severin, cu 119 locuitori care, la recensământul din 2021 a înregistrat o creștere, ajungând la 166 de locuitori.
Apoi, cea mai mare comună din România este comuna Florești din județul Cluj, care și-a menținut această poziție
fruntașă la ambele recensăminte. Dar, în decurs de un deceniu, populația rezidentă a comunei Florești a
crescut de 2,3 ori. Orașul Băile Tușnad și-a menținut poziția de cel mai mic oraș din România (1372 locuitori față de 1641 locuitori în 2011). Cel mai mare oraș la RPL2021 este Popești Leordeni.
„Și acum zece ani și în 2021, cel mai mic municipiu a fost și este Orșova din județul Mehedinți cu o populație
de numai 8506 persoane, în scădere cu 1935 persoane față de RPL2011. Exceptând municipiul București, cel mai mare municipiu din România este Cluj-Napoca din județul Cluj care și-a păstrat această poziție în ultimii zece ani deși și-a redus populația cu 37978 de persoane, coborând la o populație de 286598 locuitori. Dar această reducere trebuie privită dintr-o perspectivă mai amplă, luând în considerare și localitățile limitrofe, învecinate, unde populația urbană a optat să se mute la casă. Astfel, dacă municipiul Cluj-Napoca, singur, fără vecinătăți, a scăzut la 88,3% din populația de acum zece ani, măsurat împreună cu localitățile învecinate conform datelor din tabelul de mai jos, a avut o creștere ușoară (101,8%)”, arată instituția amintită.
După etnie, ponderea populaţiei de etnie română este majoritară în Municipiul Bucureşti (98,0%) şi în 39 de judeţe (cu o pondere variind între 98,4% la Neamț şi 54,4,% la Mureş), iar în 31 dintre acestea ponderea românilor este de peste 90%. Populaţia de etnie maghiară deţine majoritatea în judeţele Harghita (85,7%) şi Covasna (71,8%); de
asemenea ponderi ridicate se înregistrează şi în judeţele Mureş (35,6%), Satu Mare (31,4%), Bihor (22,3%)
şi Sălaj (20,8%).
Persoanele de etnie romă sunt repartizate relativ uniform în teritoriu, cu ponderi variind între 0,8% în
Municipiul București şi 9,7% în judeţul Mureş. Romii se întâlnesc într-o proporţie relativ mai mare, de peste
6,0% din populaţia rezidentă care și-au declarat etnia şi în judeţele Sălaj (8,6%), Bihor (7,3%), Ialomița
(7,2%), Călăraşi (6,9%) și Mehedinți (6,2%). Cei mai mulţi ucraineni se regăsesc în judeţele Maramureş (25,7 mii persoane), Suceava (7,9 mii persoane) și Timiş (4,1 mii persoane), reprezentând 82,3% din numărul total al persoanelor aparținând acestei etnii, pe ansamblul țării.
Datele parțiale ale acestui recensămant ne arată că peste 70% dintre persoanele de etnie germană (71,3%) se regăsesc în judeţele Timiş (4,7 mii persoane), Satu Mare (3,7 mii persoane), Sibiu (2,7 mii persoane), Arad (2,0 mii persoane), Braşov (1,9 mii persoane) şi Caraş–Severin (1,4 mii persoane). Aproape 90% dintre persoanele de etnie turcă au fost înregistrate în judeţele Constanţa (16,1 mii persoane) şi Tulcea (1,0 mii persoane) şi în Municipiul Bucureşti (1,3 mii persoane).
Dragoș HOJDA