Curtea de Conturi recomandă reducerea discrepanţelor regionale privind numărul de medici raportat la populaţie şi la nevoile de sănătate, precum şi realizarea de politici de flexibilizare a personalului şi de stimulare a performanţei prin introducerea unor criterii de performanţă, în urma unei evaluări a spitalelor din sistemul public naţional, informează AGERPRES.
Potrivit unui comunicat al autorităţii de audit, obiectivul general al evaluării a fost urmărirea modului în care, în perioada 2014-2021, în unităţile sanitare cu paturi au fost asigurate resursele umane (personalul sanitar), precum şi infrastructura specifică, din punctul de vedere al economicităţii, eficienţei şi eficacităţii.
În acest sens, au fost efectuate acţiuni de documentare la 310 unităţi sanitare spitaliceşti, (31 unităţi din reţeaua proprie a altor ministere, 279 unităţi aflate în coordonarea autorităţilor publice locale) şi o acţiune de audit al performanţei la Ministerul Sănătăţii.
Conform sursei citate, pe lângă aceste acţiuni, spitalele aflate în subordinea Ministerului Sănătăţii (58 unităţi sanitare spitaliceşti) au făcut obiectul unei misiuni de audit al performanţei ale cărei rezultate au fost prezentate în luna februarie 2023.
„Analiza spitalelor din reţeaua proprie a altor ministere şi a celor aflate în coordonarea autorităţilor locale relevă, în principal, acelaşi tip de deficienţe: unităţi sanitare care funcţionează în clădiri învechite, cu risc seismic, în spaţii improprii desfăşurării activităţii medicale; investiţii insuficiente şi infrastructură subdezvoltată; disproporţia semnificativă dintre cheltuielile de personal şi cele de capital în defavoarea celor din urmă”, se menţionează în raportul Curţii de Conturi.
Astfel, pe baza datelor şi informaţiilor colectate pe parcursul misiunii de audit al performanţei la Ministerul Sănătăţii şi a documentărilor la celelalte unităţi sanitare cu paturi din reţeaua proprie a altor ministere, precum şi a celor aflate în administrarea autorităţilor administraţiei publice locale, au fost formulate o serie de recomandări.
În domeniul politicilor de sănătate, reprezentanţii Curţii de Conturi recomandă dezvoltarea unui plan anual de recrutare a personalului, elaborarea de politici de personal eficiente şi durabile inclusiv de atragere şi retenţie a personalului medical în domeniile deficitare.
Curtea de Conturi mai recomandă definirea unui plan de formare şi dezvoltare profesională, pe baza necesităţilor identificate (recrutarea personalului, creşterea nivelului de instruire, asigurarea necesarului minim de personal care asigură şi garantează siguranţa continuităţii asistenţei medicale).
În domeniul resurselor umane, reprezentanţii autorităţii de audit recomandă crearea unei baze de date integrate în ceea ce priveşte numărul de posturi vacante de medici pe specialităţi la nivel naţional, precum şi reducerea discrepanţelor între numărul de medici raportat la populaţie între regiunile de dezvoltare.
Pe lista de recomandări se mai află realizarea de politici de flexibilizare a personalului şi de stimulare a performanţei prin introducerea unor criterii de performanţă, care au la bază indicatorii de performanţă privind activitatea personalului medical, actualizarea sistemului de decontare a serviciilor medicale la un nivel care să fie în concordanţă cu nivelul real al costurilor de spitalizare.
De asemenea, Curtea de Conturi mai recomandă maximizarea veniturilor, inclusiv prin atragerea de fonduri europene nerambursabile, creşterea eficientei utilizării resurselor financiare, în scopul creşterii calităţii serviciilor prestate şi implicit al creşterii satisfacţiei pacienţilor.
În domeniul managementului infrastructurii, autoritatea de audit recomandă efectuarea unei analize pentru identificarea unor soluţii aplicabile clădirilor cu vechime mare pentru reabilitări/modernizări/consolidări, precum şi definirea unor standarde comune pe care trebuie să le îndeplinească clădirile spitalelor şi instituirea de măsuri de control şi prevenţie împotriva producerii unor situaţii excepţionale.
În acest sens, printre recomandări se mai află: analizarea aplicaţiilor informatice utilizate de unităţile spitaliceşti şi trecerea la un sistem integrat de raportare care să faciliteze scăderea duratei de prelucrare a datelor şi realizarea unei distribuţii echilibrate/a unei monitorizări a cheltuielilor prin intermediul centrelor de cost ale unităţilor sanitare.
Curtea de Conturi mai recomandă ca sistemul de finanţare să se bazeze pe un plan de dezvoltare multianual agreat de toate autorităţile finanţatoare.
Totodată, autoritatea de audit a prezentat principalele aspecte rezultate în urma acţiunii de documentare şi a auditului performanţei efectuat.
„La nivelul Ministerului Sănătăţii (MS) nu se cunosc date cu privire la reţeaua spitalelor care funcţionează în subordinea altor ministere, nici despre medicii cu competenţe limitate; datele şi informaţiile utilizate de MS nu sunt cuprinse într-o bază de date integrată şi nu sunt utilizate pentru a face corelaţii şi analize pe baza cărora să se poată lua decizii în sistemul sanitar”, se precizează în raport.
În ceea ce priveşte clădirile spitalelor, majoritatea unităţilor sanitare spitaliceşti deţin clădiri construite în perioada 1.900-1.970. Conform sursei citate, 68 de spitale îşi desfăşoară diversele activităţi în imobile construite înainte de anul 1.900.
„Din cauza vechimii şi structurii arhitecturale a imobilelor, multe dintre clădirile în care funcţionează spitalele nu mai corespund cerinţelor impuse de normativele actuale. O mare parte dintre unităţile sanitare cu paturi nu deţin autorizaţie de prevenire şi stingere a incendiilor, ceea ce reprezintă un factor major de risc”, se mai precizează în document.
În raport se precizează că spitalele sunt finanţate din mai multe surse, fragmentate pe multiple destinaţii, ceea ce conduce la o lipsă de claritate în privinţa alocării fondurilor publice pentru dezvoltarea coerentă a sistemului sanitar spitalicesc.
„Cheltuielile de capital au avut o evoluţie oscilatorie şi o pondere redusă în ansamblul cheltuielilor perioadei, reprezentând, în medie, numai 5% din total; Ponderea cea mai mare a fondurilor pentru investiţii a fost alocată pentru achiziţia de aparatură medicală, respectiv 75%, iar diferenţa de 25% din totalul fondurilor alocate a fost destinată pentru construcţii, modernizări, consolidări, reparaţii capitale ale clădirilor”, susţin autorii raportului.
Totodată, tarifele decontate prin CNAS nu sunt actualizate cu majorarea cheltuielilor de personal şi a preţurilor la bunuri şi servicii, astfel că resursele financiare nu au permis în toate cazurile dezvoltarea infrastructurii unităţilor sanitare, nefiind asigurate resurse suficiente pentru reparaţii capitale şi modernizări ale clădirilor, au constatat specialiştii Curţii de Conturi.
„Cheltuielile de personal au avut un trend crescător, reprezentând în medie 62% din totalul cheltuielilor unităţilor sanitare. Începând cu anul 2017 s-au încasat sume semnificative din veniturile provenite din bugetul FNUAS pentru acoperirea creşterilor salariale (influenţe salariale) ale personalului medical, al căror cuantum a crescut anual atât în valoare absolută, dar şi ca procent raportat la nivelul veniturilor încasate”, mai arată analiza citată.
Pe de altă parte, calitatea serviciilor medicale acordate cetăţenilor a fost influenţată atât de faptul că serviciile medicale acordate au fost decontate cu întârziere, cât mai ales de faptul că sistemul utilizat pentru decontarea serviciilor medicale de tip spitalicesc în regim de spitalizare continuă nu este în concordanţă cu nivelul real al costurilor pentru serviciile medicale spitaliceşti, acest aspect conducând la subfinanţarea sistemului spitalicesc.
În ceea ce priveşte resursele umane, procentul posturilor de manager ocupate prin numire/interimat a fost unul ridicat, această practică reprezentând o zonă de risc asupra calităţii actului medical.
„La entităţile unde au existat schimbări frecvente ale conducerii, actul decizional a fost influenţat în mod negativ, prin lipsa unei strategii financiare şi de management privind dezvoltarea şi modernizarea unităţii sanitare”, susţin autorii analizei.
La nivel naţional, gradul mediu de ocupare al posturilor vacante de medici a fost de 70%, al asistenţilor medicali a fost de 84%, al personalului sanitar auxiliar – de 76%, în timp ce gradul mediu de ocupare pe total personal sanitar în perioada analizată a fost de 79%.
„Nu există un plan de recrutare a personalului de specialitate în vederea asigurării serviciilor necesare pacienţilor, organizarea concursurilor presupune o perioadă mare de timp, iar lipsa candidaţilor pentru anumite specializări/zone geografice constituie o provocare pentru spitale. Problematica personalului medical necesar din unităţile sanitare spitaliceşti situate în zonele defavorizate nu este reglementată îndeajuns. MS nu cunoaşte tipurile de locuri de muncă din zonele defavorizate din sistem care ar putea beneficia de sporurile pentru zone defavorizate şi nici numărul acestora”, se menţionează în raport.
Reprezentanţii Curţii de Conturi au remarcat inexistenţa unui sistem informatic integrat la nivelul tuturor structurilor poate conduce la apariţia redundanţei datelor obţinute pe diferite canale, la probleme privind acurateţea informaţiilor furnizate, precum şi a costurilor suplimentare aferente resursei umane implicate în procesul de culegere, transfer şi procesare a datelor.
Referitor la dezvoltarea infrastructurii, aproximativ 46% din totalul spitalelor publice deţin echipamente de imagistică medicală (CT şi/sau RMN).
„Faţă de anul 2014, în anul 2021 a crescut atât numărul unităţilor sanitare care deţin echipamente de tip CT şi/sau RMN, cât şi numărul acestor dotări: numărul de CT-uri a crescut de aproximativ 2,2 ori, iar numărul de RMN-uri a crescut de aproximativ 3,3 ori; Din numărul total de aparate CT şi RMN deţinute de spitalele din reţeaua MS la finalul anului 2021, 26% dintre aparatele CT şi 17% dintre aparatele RMN au depăşit durata normală de funcţionare. Cu excepţia refuncţionalizării imobilului Spital Clinic de Urgenţă Iaşi pentru amenajarea Institutul Regional de Oncologie Iaşi şi a obiectivul de investiţii „Construire Spital Orăşenesc Mioveni (S+P+6)”, în reţeaua spitalicească publică nu s-a construit nicio unitate sanitară cu paturi nouă, în perioada 2014-2021″, se mai spune în document.
Potrivit analizei, deşi managementul unităţilor sanitare, împreună cu reprezentanţii autorităţilor publice locale, au manifestat în general un real interes pentru asigurarea spaţiilor şi dotărilor adecvate, identificăm faptul că elementele fundamentale pentru desfăşurarea în condiţii optime a activităţilor medicale la majoritatea unităţilor sanitare nu sunt incluse într-un program naţional şi/sau regional de dezvoltare a infrastructurii spitaliceşti.
„În perioada 2014-2021, la nivelul unităţilor sanitare spitaliceşti publice au fost achitate sume semnificative pentru studii de prefezabilitate/fezabilitate/proiecte şi alte studii aferente obiectivelor de investiţii, dar care nu au fost puse în operă deoarece nu există o politică/strategie de investiţii corelată cu studiile/proiectele de realizat”, mai arată raportul.